Verbe în limba spaniolă

Verbe sunt una dintre cele mai complexe domenii ale gramaticii limbii spaniole. Fiind limbă flexionară, spaniolă, astfel ca și alte limbi romanice, are o flexiune verbală foarte dezvoltată.

Sistemul verbal spaniol este împărțit în patru moduri: indicativ (indicativo), subjunctiv (subjuntivo), condițional (condicional) și imperativ (imperativo), patru timpuri simple: prezent (presente), trecut imperfect (préterito imperfecto[1]), trecut perfect simplu (préterito perfecto simple[2]), viitor simplu (futuro simple) și patru timpuri compuse, create cu ajutorul verbului auxiliar haber (a avea): trecut perfect compus (préterito perfecto compuesto), trecut mai mult ca perfect (préterito pluscuamperfecto), trecut anterior (préterito anterior) și viitor compus (futuro compuesto). Adițional, există construcții progresive compuse din verbul auxiliar estar (a sta), dar ele nu sunt considerate timpuri gramaticale.

Verbele spaniole au și patru forme nepersonale: infinitiv (infinitivo), gerunziu (gerundio), participiu trecut (participio préterito) și participiu prezent (participio presente). Cel din urma nu este considerat drept o formă conjugată, ci un adjectiv derivat din verbul propriu.

Numărul mare al verbelor de uz zilnic sunt neregulare. Restul aparține unei din trei paradigme ale conjugării regulare. Se poate recunoaște o paradigmă după desinența infinitivului: -ar (p. 1), -er (p. 2) sau -ir (p. 3). Verbele -ar sunt cele mai comune și cele mai regulare. În plus, verbele noi create din cuvinte împrumutate de obicei obțin desinența -ar. Afară de aceasta, există și subgrupuri ale verbelor semiregulare care schimbă vocală accentuată în unele forme, asemănător cu formele verbelor românești precum a putea, a purta etc.

Verbe copulative

În general, verbele copulative sunt acelea care formează predicatul nominal împreună cu cealăltă parte de vorbire cu funcție a numelui predicativ. Spaniola are trei verbe principale, care funcționează astfel: ser, estar și haber în forma hay. Toate pot fi traduse în română ca a fi, chiar dacă există cuvinte cumnate: a sta pentru estar și a avea pentru haber. Ser este folosit pentru a exprima caracterul sau comportarea fundamentală, identitatea sau caracteristicile a ceva (având astfel doar parțiala semnificație de a fi). Estar exprimă starea în care se află ceva sau cineva (având atât semnificație de a sta, cât și parțial de a fi). Hay, folosit ca o formă nepersonală, înseamnă (aici/acolo/acum) este, (aici/acolo/acum) sunt.

Unele verbe necesită una dintre copuli, celelalte pot fi folosite cu ambele, schimbând pe urmă semnificația. Un exemplu poate să fie:

Es abierta.

Este deschisă — o persoană care face prietenie cu ușurintă — caracteristică

Está abierta.

Este deschistă — o poartă sau fereastră — stare

Câteva alte verbe de asemenea pot fi copulative. Acest grup include: quedar (a rămâne) și devenir (a deveni).

Verbe auxiliare

În spaniolă verbele auxiliare servează pentru a exprima modalitate, aspect sau obligațiune. Se le folosește pentru a crea formele compuse ale altor verbe, diateză pasivă și circumlocuții verbale. Trei verbe copulative ale limbii spaniole: ser, estar și haber, sunt auxiliare. De asemenea, seguir, llever, empezar, ir și acabar formează construcții specifice, permitându-se să fiu incluse într-o listă de mai jos.

acabar — este utilizat împreună cu gerunziul pentru a forma o construcție semantică care înseamnă „a face ceva finalmente”
empezar — este utilizat împreună cu gerunziul pentru a forma o construcție semantică care înseamnă „a începe să facă ceva”
estar — este utilizat pentru a forma diateză pasivă neperfectivă și, împreună cu gerunziu, construcții pentru a exprima activității progresive sau de lungă durată.
haber — este utilizat pentru a forma timpuri gramaticale compuse. În acest caz verbul se conjugă în mod obișnuit, iar forma hay rămâne nefolosită.
ir — este utilizat pentru a forma viitor apropiat, la fel ca aller în franceză.
llever - este utilizat împreună cu gerunziul pentru a forma o construcție semantică care înseamnă „a face ceva, ce a fost început recent”
seguir — este utilizat împreună cu gerunziul pentru a forma o construcție semantică care înseamnă „a continua să facă ceva”
ser — este utilizat pentru a forma diateză pasivă perfectivă.

Conjugare

În tabele sunt prezentate doar formele simple. Timpuri compuse se crea folosind verbul auxiliar haber, conjugat mai jos, și participiul trecut.

Paradigma I: -ar

Verbul folosit pentru a arăta modelul de conjugare: amar (← latină AMO, AMARE, AMAVI, AMATVS, română a iubi)

Forme nefinite (nepersonale)	(masculin singular, feminin singular, masculin plural, feminin plural)
Infinitiv	amar
Gerunziu	amando
Participiu trecut	amado (amado, amada, amados, amadas)
Indicativ	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	amo	amas / amás	ama	amamos	amáis	aman
Imperfect	amaba	amabas	amaba	amábamos	amabais	amaban
Perfect simplu	amé	amaste[3]	amó	amamos	amasteis	amaron
Viitor simplu	amaré	amarás	amará	amaremos	amaréis	amarán
Condițional	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Simplu	amaría	amarías	amaría	amaríamos	amaríais	amarían
Subjunctiv	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	ame	ames / amés	ame	amemos	améis	amen
Imperfect 1	amara	amaras	amara	amáramos	amarais	amaran
Imperfect 2	amase	amases	amase	amásemos	amaseis	amasen
Viitor simplu	amare	amares	amare	amáremos	amareis	amaren
Imperativ		tú / vos	usted	nosotros	vosotros	ustedes
afirmativ		ama / amá	ame	amemos	amad	amen
negativ		no ames / no amés	no ame	no amemos	no améis	no amen

Paradigma II: -er

Verbul folosit pentru a arăta modelul de conjugare: temer (← latină TIMEO, TIMERE, TIMVI, TIMITVS, română a teme)

Forme nefinite (nepersonale)	(masculin singular, feminin singular, masculin plural, feminin plural)
Infinitiv	temer
Gerunziu	temiendo
Participiu trecut	temido (temido, temida, temidos, temidas)
Indicativ	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	temo	temes / temés	teme	tememos	teméis	temen
Imperfect	temía	temías	temía	temíamos	temíais	temían
Perfect simplu	temí	temiste [3]	temió	temimos	temisteis	temieron
Viitor simplu	temeré	temerás	temerá	temeremos	temeréis	temerán
Condițional	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Simplu	temería	temerías	temería	temeríamos	temeríais	temerían
Subjunctiv	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	tema	temas / temás	tema	temamos	temáis / teman	teman
Imperfect 1	temiera	temieras	temiera	temiéramos	temierais	temieran
Imperfect 2	temiese	temieses	temiese	temiésemos	temieseis	temiesen
Viitor simplu	temiere	temieres	temiere	temiéremos	temiereis	temieren
Imperativ		tú / vos	usted	nosotros	vosotros	ustedes
afirmativ		teme / temé	tema	temamos	temed	teman
negativ		no temas / no temás	no tema	no temamos	no temáis	no teman

Paradigma III: -ir

Verbul folosit pentru a arăta modelul de conjugare: partir (← latină PARTIO, PARTIRE, PARTIVI, PARTITVS, română a împărți, a despărți, a pleca)

Forme nefinite (nepersonale)	(masculin singular, feminin singular, masculin plural, feminin plural)
Infinitiv	partir
Gerunziu	partiendo
Participiu trecut	partido (partido, partida, partidos, partidas)
Indicativ	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	parto	partes / partís	parte	partimos	partís	parten
Imperfect	partía	partías	partía	partíamos	partíais	partían
Perfect simplu	partí	partiste[3]	partió	partimos	partisteis	partieron
Viitor simplu	partiré	partirás	partirá	partiremos	partiréis	partirán
Condițional	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Simplu	partiría	partirías	partiría	partiríamos	partiríais	partirían
Subjunctiv	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	parta	partas / partás	parta	partamos	partáis	partan
Imperfect 1	partiera	partieras	partiera	partiéramos	partierais	partieran
Imperfect 2	partiese	partieses	partiese	partiésemos	partieseis	partiesen
Viitor simplu	partiere	partieres	partiere	partiéremos	partiereis	partieren
Imperativ		tú / vos	usted	nosotros	vosotros	ustedes
afirmativ		parte / partí	parta	partamos	partid	partan
negativ		no partas / no partás	no parta	no partamos	no partáis	no partan

Paradigma pentru ser

Verbul ser este derivat de la latină: SVM, ESSE, FVI, FVTVRVS, dar câteva forme vin de la SEDEO, SEDERE, SEDI, SESSVS. Diferența între ser și a fi este explicată mai sus.

Forme nefinite (nepersonale)
Infinitiv	ser
Gerunziu	siendo
Participiu trecut	sido
Indicativ	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	soy	eres / sos	es	somos	sois	son
Imperfect	era	eras	era	éramos	erais	eran
Perfect simplu	fui	fuiste[3]	fue	fuimos	fuisteis	fueron
Viitor simplu	seré	serás	será	seremos	seréis	serán
Condițional	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Simplu	sería	serías	sería	seríamos	seríais	serían
Subjunctiv	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	sea	seas / seás	sea	seamos	seáis	sean
Imperfect 1	fuera	fueras	fuera	fuéramos	fuerais	fueran
Imperfect 2	fuese	fueses	fuese	fuésemos	fueseis	fuesen
Viitor simplu	fuere	fueres	fuere	fuéremos	fuereis	fueren
Imperativ		tú / vos	usted	nosotros	vosotros	ustedes
afirmativ		sé	sea	seamos	sed	sean
negativ		no seas / no seás	no sea	no seamos	no seáis	no sean

Paradigma pentru estar

Verbul estar este derivat de la latină STO, STARE, STETI, STATVS. Diferența între estar și a sta este explicată mai sus.

Forme nefinite (nepersonale)
Infinitiv	estar
Gerunziu	estando
Participiu trecut	estado
Indicativ	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	estoy	estás	está	estamos	estáis	están
Imperfect	estaba	estabas	estaba	estábamos	estabais	estaban
Perfect simplu	estuve	estuviste [3]	estuvo	estuvimos	estuvisteis	estuvieron
Viitor simplu	estaré	estarás	estará	estaremos	estaréis	estarán
Condițional	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Simplu	estaría	estarías	estaría	estaríamos	estaríais	estarían
Subjunctiv	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	esté	estés	esté	estemos	estéis	estén
Imperfect 1	estuviera	estuvieras	estuviera	estuviéramos	estuvierais	estuvieran
Imperfect 2	estuviese	estuvieses	estuviese	estuviésemos	estuvieseis	estuviesen
Viitor simplu	estuviere	estuvieres	estuviere	estuviéremos	estuviereis	estuvieren
Imperativ		tú / vos	usted	nosotros	vosotros	ustedes
afirmativ		estate	esté sau estese	estemos sau estemonos	estad sau estaos	estén sau estense
negativ		no estés	no esté	no estemos	no estéis	no estén

Paradigma pentru haber

Verbul haber este derivat de la latină HABEO, HABERE, HABVI, HABITVS, dar stând izolat nu mai poartă alta semnificație decât cea auxiliară. În forma hay înseamnă este, astfel ca construcții il y a în franceză sau hi ha în catalană. Un echivalent al verbului român a avea în alte situații este tener.

Forme nefinite (nepersonale)	(masculin singular, feminin singular, masculin plural, feminin plural)
Infinitiv	haber
Gerunziu	habiendo
Participiu trecut	habido (habido, habida, habidos, habidas)
Indicativ	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	he	has	ha / hay	h(ab)emos	habéis	han
Imperfect	había	habías	había	habíamos	habíais	habían
Perfect simplu	hube	hubiste[3]	hubo	hubimos	hubisteis	hubieron
Viitor simplu	habré	habrás	habrá	habremos	habréis	habrán
Condițional	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Simplu	habría	habrías	habría	habríamos	habríais	habrían
Subjunctiv	yo	tú / vos	él / Usted	nosotros	vosotros	ellos / Ustedes
Prezent	haya	hayas	haya	hayamos	hayáis	hayan
Imperfect 1	hubiera	hubieras	hubiera	hubiéramos	hubierais	hubieran
Imperfect 2	hubiese	hubieses	hubiese	hubiésemos	hubieseis	hubiesen
Viitor simplu	hubiere	hubieres	hubiere	hubiéremos	hubiereis	hubieren
Imperative		tú / vos	usted	nosotros	vosotros	ustedes
affirmative		he	haya	hayamos	habed	hayan
negative		no hayas	no haya	no hayamos	no hayáis	no hayan

Bibliografie

Munca colaborativă (2001). Diccionario de la lengua española de la Real Academia Española, edición 22^a (în spaniolă). RAE.
Böhringer, A., Rabinovich, M. (2002). Gramatyka hiszpańska z ćwiczeniami (în poloneză). Langenscheidt.

Referințe

Numit și copréterito
Numit și préterito indefinido
Există și forme nenormative amastes, temistes, partistes, fuistes, estuvistes, hubistes, foarte frecvent folosite în limbajul comun. De fapt, ele sunt forma conjugată a pronumelui vos.

Vezi și

verbe neregulare în limba spaniolă

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[1] Numit și copréterito

[2] Numit și préterito indefinido

[voseo-3] Există și forme nenormative amastes, temistes, partistes, fuistes, estuvistes, hubistes, foarte frecvent folosite în limbajul comun. De fapt, ele sunt forma conjugată a pronumelui vos.