Valea Florilor (sit SCI)

Valea Florilor este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Ploscoș[1].

Valea Florilor
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Valea Florilor


Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Valea Florilor


Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Cluj
 România
Cel mai apropiat orașTurda
Coordonate🌍 ()
Suprafață190 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0261

Localizare

Aria protejată se află în extremitatea sud-estică a județului Cluj (în sudul Câmpiei Transilvaniei), ocupând teritoriul sud-vestic al satului Valea Florilor, aproape de drumul județean (DJ161B) care leagă orașul Turda de satul Ploscoș[2].

Descriere

Aria naturală a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[3] și se întinde pe o suprafață de 190 hectare[4].

Rușcuță de primăvară (Adonis vernalis)

Valea Florilor reprezintă o zonă încadrată în bioregiune continentală (pajiști, pășuni, terenuri arabile cultivate) ce conservă trei tipuri de habitate (Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști stepice subpanonice) și protejază vegetație floristică rară, cu exemplare de Echium russicum, Crambe tataria, specii aflate la baza desemnării sitului[5].

În arealul sitului alături de cele două specii floristice cunoscute sub denumirile populare de: târtan (Crambe tataria) și capul șarpelui (Echium russicum) vegetează mai multe rarități floristice (endemisme, specii periclitate), printre care: astragalus (Astragalus exscapus), rușcuță de primăvară (Adonis vernalis), ghioc (Centaurea triumfetti), pesmă de stepă (Centaurea trinervia), sipică (Cephalaria uralensis), mărar păsăresc (Ferulago sylvatica), stânjenei (Iris pontica), poala "Sfintei Mării" (Nepeta ucranica), colilie (Stipa pulcherrima), gălbinare (Serratula radiata), salvia (Salvia transsylvanica), precum și două endemisme pentru Transilvania, cu specii de: Jurinea mollis ssp. transylvanica[6] și Peucedanum tauricum[7][8].

Căi de acces

Atracții turistice

În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice); astfel:

Vezi și

Legături externe

Note

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.