Tunelul Mateuți
Tunelul Mateuți este un Tunel feroviar(de)[traduceți][1] în uz[2] localizat în localitatea Mateuți din raionul Rezina, Republica Moldova,[1] edificat pentru a deservi tronsonul de cale ferată dintre Mateuți și Bălți.[3] În prezent este singurul tunel feroviar [aflat în uz] din republică.[4]
| Tunelul Mateuți | |
| Privire de ansamblu | |
|---|---|
| Linie | Calea ferată Bălți–Rîbnița–Slobidka |
| Localizare | Mateuți, raionul Rezina, Republica Moldova |
| Coordonate | 🌍 |
| Statut | funcțional, |
| Sistem | Calea Ferată din Moldova |
| Traversează | Defileul Mare al Ciornei |
| Statistici | |
| Început lucrări | 1891 |
| Deschis | 1893 |
| Închis | distrus în 1941 |
| Redeschis | 1945 |
| Proprietar | Calea Ferată din Moldova |
| Operator | Calea Ferată din Moldova |
| Trafic | Tunel feroviar(de)[traduceți] |
| Caracter | Monument istoric (poziția 1904 – Tunel la calea ferată pe Lista monumentelor ocrotite de stat din raionul Rezina) |
| Indicatori tehnici | |
| Proiectant general | Nicolae Apostolopulo |
| Constructor | Direcția Căilor Ferate de Sud-Vest ale Statului(uk)[traduceți] din Imperiul Rus |
| Construcție | 1924-1931 |
| Lungime | 165 metri |
| Nr. de tuburi | 1 |
| Număr de căi | cale ferată simplă |
| Ecartament | larg |
| Electrificat | nu |
Istoric
A fost construit în perioada 1891-1893[5] (calea ferată respectivă fiind edificată în perioada 1892-1894) și a fost primul tunel de acest tip, din Basarabia.[3] Proiectul a aparținut inginerului Nicolae Apostolopulo, responsabil pentru construcția segmentului de cale ferată Bălți–Râbnița.[5]
La intrarea trupelor române în Basarabia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, tunelul a fost găsit distrus.[6] Refăcut în 1945,[5] în prezent alături de semnificația sa socio-economică, are și una turistică,[1] fiind inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat aflate în raionul Rezina.[7]
Caracteristici
Se află localizat între Lipceni și Mateuți. Are o lungime de 165 m,[8] fiind săpat în stâncă în Defileul Mare al Ciornei.[5]
Referințe
- Bacal, Petru & Lozovanu, Dorin (coord.); Regiunea de Dezvoltare Centru. Aspecte geografice, socio-economice și ecologice; Dira-Ap; Chișinău; 2020; ISBN=978-9975-3236-5-9; p. 92; accesat la 28 ianuarie 2024
- Dobreanschi, Vladimir; Revizia de primăvară cu comisia – 2017; Feroviarul Moldovei, Nr. 8-9 (5918-5919) 30 mai 2017; p. 3; accesat la 28 ianuarie 2024
- Ionesc, Dumitru P.; Construirea căilor ferate în Basarabia; Revista Istorică, Serie nouă, Tomul 4, 1993, 9–10 septembrie–octombrie; ș p. 889; accesat la 27 ianuarie 2024
- en ***; Passenger transportation generates losses of millions to Moldova’s Railways; IPN Press Agency, 28 december 2018; accesat la 28 ianuarie 2024
- Ursul, Silvia; Defileul Mare al Ciornei; Revista Natura, Nr. 330 Decembrie 2020; accesat la 28 ianuarie 2024
- Guvernământul Basarabiei; Basarabia dezrobită. Drepturi istorice, nelegiuiri bolșevice, înfăptuiri românești., Ediția a II-a; Institutul de arte grafice „Marvan” S.A.R.; iulie 1942; p. 128; accesat la 28 ianuarie 2024
- Parlamentul Republicii Moldova; Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat; Anexaă la Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.1531-XII din 22 iunie 1993ș accesat la 28 ianuarie 1918
- Cantemir, Lorin & Demian, Doru & Gavrilă, Ion & Volconovici, Augustin & Belu, Radu & Tcaciuc, Bogdan; Conexiunea feroviară transfrontalieră Chișinău – Iași – Europa; Lucrările Simpozionului „Cucuteni - 5000 Redivivus: Științe exacte și mai puțin exacte”, Ed. a 5-a, Chișinău 23-25 septembrie 2010; Chișinău; Moldova; p. 161; accesat la 28 ianuarie 2024