Teorema lui Bell

Teorema lui Bell sau inegalitățile lui Bell se aplică în mecanica cuantică pentru a cuantifica matematic implicațiile care apar ca urmare a paradoxului teoretic Einstein-Podolsky-Rosen (Paradoxul EPR) și pentru a permite astfel demonstrația experimentală. Acestă teoremă poartă numele omului de știință nord-irlandez John S. Bell, cel care a formulat-o în 1964.

Mecanică cuantică
${\displaystyle \Delta x\,\Delta p\geq {\frac {\hbar }{2}}}$ Principiul incertitudinii Proiect:Mecanică cuantică
Introducere Formulare matematică · Istorie
Concepte fundamentale Cuantă · Dualism Decoerență · Interferență Incertitudine · Excluziune Teoria transformării Teorema lui Ehrenfest Măsurare
Experimente Cele două fante Davisson-Germer Stern-Gerlach Paradoxul EPR Pisica lui Schrödinger Inseparabilitate cuantică
Ecuații Dirac · Klein–Gordon Pauli · Rydberg Schrödinger
Interpretări Copenhaga Logică cuantică Variabile ascunse · de Broglie–Bohm "Tranzacție" · Multiple-lumi "Ansamblu" · Istorii consistente Pondicherry · Relațională Conștiința cauzează colaps Reducere obiectiv orchestrată
Teorii avansate Teoria cuantică a câmpului Electrodinamică cuantică Cromodinamică cuantică Gravitație cuantică Diagrame Feynman
Fizicieni Bell · Bohm · Bohr · Born · Bose de Broglie · Dirac · Ehrenfest Everett · Feynman · Heisenberg Jordan · Kramers · von Neumann Pauli · Planck · Schrödinger Sommerfeld · Wien · Wigner

Teorema lui Bell este o metateoremă care arată că predicțiile mecanicii cuantice (MC) nu sunt intuitive și afectează problemele fundamentale filosofice ale fizicii moderne. Acestă teoremă este moștenirea cea mai faimoasă care a fost lăsată de fizicianul John S. Bell. Teorema lui Bell este o teoremă a imposibilității care prevede că:

„Nicio teorie fizică a variabilelor locale ascunse nu poate reproduce vreodată toate predicțiile mecanicii cuantice.”