Teognis al Niceei

Teognis al Niceei (în greacă veche Θέογνις) a fost un episcop al Niceei în secolul al IV-lea, excomunicat după Sinodul Ecumenic de la Niceea pentru că nu a denunțat destul de convingător doctrina netrinitariană a preotului Arie.

Teognis al Niceei
Date personale
Ocupațiepreot Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba greacă veche Modificați la Wikidata
Funcția episcopală

El este cunoscut în istorie în calitate de participant la Sinodul Ecumenic de la Niceea din anul 325.[1][2][3] A fost unul dintre episcopii arieni prezenți la acel Sinod. A semnat, în cele din urmă, Crezul de la Niceea împreună cu ceilalți susținători ai arianismului, Zopyrus al Barcăi, Eusebiu al Nicomidiei și Maris al Calcedonului.[4][5][6][7] A fost exilat împreună cu ceilalți trei episcopi arieni.

Note
  1. Gelzer, Patrum Nicaenorum nomina, 231.
  2. Lequien, Oriens Christ., II, 625: Gams, Series episcop., 462.
  3. Gams, Series episcop., 462.
  4. Mansi, Sacrorum conciliorum nova et amplissima collectio, op. cit., vol. IV, col. 1221 și 1367.
  5. Edward Gibbon, The Decline and Fall of the Roman Empire, 1776-1788, cap. 21.
  6. Jonathan Kirsch, God Against the Gods: The History of the War Between Monotheism and Polytheism, 2004.
  7. Charles Freeman, The Closing of the Western Mind: The Rise of Faith and the Fall of Reason, 2002.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.