Sulfură de mercur (II)
Sulfura de mercur (II) (numită și sulfură mercurică) este un compus chimic al sulfului și mercurului, având formula chimică HgS. Este insolubilă în apă.[1]
| Sulfură de mercur (II) | |
![]() | |
![]() | |
| Nume IUPAC | Sulfură de mercur (II) |
|---|---|
| Alte denumiri | Sulfură mercurică Cinabru |
| Identificare | |
| Număr CAS | 1344-48-5 |
| PubChem CID | 62402 |
| Informații generale | |
| Formulă chimică | HgS |
| Masă molară | 232,66 g/mol |
| Proprietăți | |
| Densitate | 8,10 g/cm3 |
| Punct de topire | 580 °C |
| Solubilitate în apă | |
| insolubil | |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Structura cristalină

Cinabru din Nevada, SUA
Sulfura de mercur este un compus dimorf, având două forme cristaline:
Obținere și proprietăți chimice
β-HgS se poate obține prin precipitare, sub forma unui compus negru, foarte greu solubil, în urma reacției hidrogenului sulfurat (H2S) gazos, care se barbotează într-o soluție ce conține săruri ale mercurului divalent (de exemplu, azotat de mercur (II)):[3]
β-HgS reacționează doar cu acizi concentrați.[1]
Mercurul metalic se poate obține plecându-se de la cinabru, prin prăjirea mineralului în aer, iar apoi prin condensarea vaporilor.[1]
Referințe
- Greenwood, Norman N.; Earnshaw, Alan (). Chemistry of the Elements. Oxford: Pergamon Press. p. 1406. ISBN 0-08-022057-6.
- Glazer, A. M.; Stadnicka K. (). „On the origin of optical activity in crystal structures”. J. Appl. Cryst. 19 (2): 108–122. doi:10.1107/S0021889886089823.
- Cotton, F. Albert; Wilkinson, Geoffrey; Murillo, Carlos A.; Bochmann, Manfred (1999), Advanced Inorganic Chemistry (ed. 6), New York: Wiley-Interscience, ISBN 0-471-19957-5
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

