Arhitectura în Moldova

Arhitectura în Moldova, care cuprinde fostul teritoriu al Principatului Moldovei despărțit în actualele regiuni și state: Moldova Occidentală (parte a României), Moldova Orientală (denumită Basarabia și devenită parte a Republicii Moldova), Bucovina (actual parte a României și Ucrainei), Bugeac (din Ucraina) și Transnistria, s-a dezvoltat începând de la fondarea statului moldovenesc, după 1347, până în prezent. În aceasta se include arhitectura ecleziastică, ce prezintă influențe ale stilului bizantin și gotic, precum și armenesc, neogotic și altele, și arhitectura laică în care sunt incluse așezările umane permanente, structuri de apărare, clădiri industriale și altele.

Arhitectura bisericească

Planul bisericii Bogdana din Rădăuți

Istoricul Vasile Drăguț a menționat că în perioada de început a statului moldovenesc s-a caracterizat prin lipsa unor ateliere autohtone de zidari și pietrari aparținând stilului bizantin răspândit în lumea ortodoxă, astfel domnii Moldovei au solicitat ajutorul coloniștilor sași din țară, care cunoșteau și practicau la scară largă arhitectura gotică. Acest fapt poate fi explicat printre altele și de contactul lui Bogdan cu acest stil, unde în satul natal Cuhea exista o biserică-sală cu arhitectură gotică.[1]

Dintre bisericile cele mai reprezentative:

Vasile Drăguț, „Arta gotică în România”, Editura Meridiane, București, 1979, p. 147

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.