Simone Weil

Simone Weil (n. 3 februarie 1909, Paris, Franța – d. 24 august 1943, Ashford, Anglia, Regatul Unit) a fost o scriitoare franceză, pasionată de filozofie și de mistică creștină.

Date personale
Simone Weil

Născută	3 februarie 1909[1][2][3][4] Paris, Franța[5]
Decedată	24 august 1943 (34 de ani)[1][2][3][6] Ashford, Anglia, Regatul Unit[5]
Înmormântată	Bybrook Cemetery[*][7][8]
Cauza decesului	cauze naturale (tuberculoză)
Frați și surori	André Weil[*]
Cetățenie	Franța[9]
Religie	Nondenominational Christianity[*]
Ocupație	filozof profesor de liceu[] scriitoare autobiografă[] poetă sindicalist[] luptător în Rezistența Franceză[] diaristă[*] traducătoare
Limbi vorbite	limba franceză[10][11]
Pseudonim	Émile Novis[12][13], S. Galois[13]
Studii	Liceul Henri IV École Normale Supérieure Universitatea din Paris lycée Fénelon[*]
Limbi	limba franceză
Opere semnificative	L'Enracinement[][[L'Enracinement \|]]* La pesanteur et la grâce[][[La pesanteur et la grâce \|]]* La condition ouvrière[][[La condition ouvrière \|]]* Réflexions sur les causes de la liberté et de l'oppression sociale[]* Cahiers[][[Cahiers \|]]* Oppression et liberté[][[Oppression et liberté \|]]*
Note
Premii	prix des ambassadeurs[*][[prix des ambassadeurs \|]][14]
Semnătură

Simone Weil, 1921

Biografie

Simone Weil s-a născut la Paris în anul 1909 dintr-o familie de intelectuali evrei din clasa de mijloc. Mama ei era născută în Rostov-pe-Don.

Simone Weil a studiat la Lycée Henri-IV, unde l-a avut ca profesor pe Alain Emile Chartier. Și-a continuat studiile între anii 1928-1931 la École normale supérieure, unde a fost remarcată, alături de Simone de Beauvoir, ca o femeie de o rară inteligență. A parcurs un drum intelectual sinuos, fiind inițial o înfocată activistă de stânga. A lucrat ca muncitoare la Uzinele Renault, unde a participat la grevele muncitorești din 1933. Ulterior s-a apropiat de mistica creștină. Ceea ce a rămas ca o constantă în sufletul ei a fost apropierea față de cei nenorociți și marginalizați. "Ori de câte ori mă gândesc la crucificarea lui Hristos, săvârșesc păcatul invidiei“, avea să scrie mai târziu în caietele sale filosofice.

A murit la vârsta de numai 34 ani, în sanatoriul din Ashford, Marea Britanie, unde era tratată de tuberculoză.

Moartea sa a marcat mult intelectualitatea timpului său (Andre Gide, Albert Camus și Nicolae Steinhardt). Albert Camus avea să afirme că o nouă Europă postbelică va trebui să țină cont de exigențele gândirii sale. (referință: McLellan, David (1990). Utopian Pessimist: The Life and Thought of Simone Weil. Poseidon Press.)

Bibliografie

Texte publicate în timpul vieții

Ne recommencons pas la guerre de Troie, Nouveaux Cahiers, 1937
L'Illiade ou le poeme de la force, Les Cahiers du Sud, 1940-1941
Reflexions a propos de la theorie des quanta, Les Cahiers du Sud, 1942

Volume publicate postum

La pesanteur et la grace (1947)
L'Enracinement (1949)
Attente de Dieu (1950)
Lettre à un religieux (1951)
Les Intuitions pré-chrétiennes (Paris: Les Editions de la Colombe, 1951)
La Source greque (Paris: Gallimard,1952)
Oppression et Liberté (1955)
Note sur la suppression générale des partis politiques (Paris: Climats), 2006

Traduceri în limba română

Greutatea și harul (La pesanteur et la grâce), Humanitas, 2003
Autobiografie spirituală (Autobiographie spirituelle), Humanitas, 2004
Forme implicite de iubire a lui Dumnezeu, Humanitas, 2005

Note

Simone Weil, Encyclopædia Britannica Online, accesat în 9 octombrie 2017
Simone Weil, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
Simone Weil, Find a Grave, accesat în 9 octombrie 2017
Simone WEIL, Le Delarge
Autoritatea BnF, accesat în 20 mai 2021
Simone Weil, Gran Enciclopèdia Catalana
Find a Grave, accesat în 19 iulie 2023
Bybrook Cemetery (în engleză)
LIBRIS, 26 septembrie 2012, accesat în 24 august 2018
Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
CONOR[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
Czech National Authority Database, accesat în 30 august 2020
BnF catalogue général, accesat în 12 august 2023
SIMONE WEILL LAURÉATE DU PRIX DES AMBASSADEURS (în franceză), Le Monde, 30 iunie 1950, accesat în 29 aprilie 2024

Legături externe

http://simoneweil.net/
http://www.nistea.com/simoneweil.htm
http://kirjasto.sci.fi/weil.htm Arhivat în 24 octombrie 2008, la Wayback Machine.
http://www.ceruldinnoi.ro/pages/Simone%20Weil.htm
Simone Weil sau inteligența pusă în slujba lui Hristos Arhivat în 13 iunie 2014, la Wayback Machine., 13 ianuarie 2009, Adrian Agachi, Ziarul Lumina
Traduceri de scrieri de Simone Weil (în catalană)

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[2f10da5e54a68a6e0d6cadcb7b75ae34-1] Simone Weil, Encyclopædia Britannica Online, accesat în 9 octombrie 2017

[f37f96b8b8f9f57bf2ece6fa5a0f4686-2] Simone Weil, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017

[29adaf87d1ce119dafe0c0bea230d207-3] Simone Weil, Find a Grave, accesat în 9 octombrie 2017

[c67ab646e8b15d71699bedd322e5c177-4] Simone WEIL, Le Delarge

[d5821d669b64103d278d32483e3b8b15-5] Autoritatea BnF, accesat în 20 mai 2021

[167813cd68c3fe1491d2618506bbfaf4-6] Simone Weil, Gran Enciclopèdia Catalana

[90ae5964edf9476d3cbcf185dfae93ae-7] Find a Grave, accesat în 19 iulie 2023

[e78f13959868f246d6fa95835ae83293-8] Bybrook Cemetery (în engleză)

[155886455e616cae31ba18b0c40ca510-9] LIBRIS, 26 septembrie 2012, accesat în 24 august 2018

[309127a57acdfc2b69ea332326bd5264-10] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[3a3ced1f67e91750b80c94191a6900f3-11] CONOR[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[0323d5519ea49e82212f23070143ab23-12] Czech National Authority Database, accesat în 30 august 2020

[a44a83b9ae99c36dca74718464d15b71-13] BnF catalogue général, accesat în 12 august 2023

[3f2040fe44eb1dc8aac06cffbc8a018e-14] SIMONE WEILL LAURÉATE DU PRIX DES AMBASSADEURS (în franceză), Le Monde, 30 iunie 1950, accesat în 29 aprilie 2024