Sibylle de Bavaria
Sibylle de Bavaria (n. , München, Ducatul de Bavaria – d. , Heidelberg, Palatinatul Elector), membră a Casei de Wittelsbach, a fost prințesă de Bavaria- München și principesă a Palatinatului Elector prin căsătoria cu principele Ludovic al V-lea al Palatinatului.[4]
| Sibylle de Bavaria | |
![]() Sibylle de Bavaria (portret de Julius Zimmermann, Pinacoteca Landului Bavaria) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1][2] München, Ducatul de Bavaria |
| Decedată | (29 de ani)[1][2] Heidelberg, Palatinatul Elector |
| Înmormântată | Biserica Duhului Sfânt[*] |
| Părinți | Albert al IV-lea[*] Kunigunde de Austria |
| Frați și surori | Sabina de Bavaria Suzana de Bavaria[*] Sidonia de Bavaria[*] Ludovic al X-lea[*] Ernest de Bavaria[*] Wilhelm al IV-lea |
| Căsătorită cu | Ludovic al V-lea, Elector Palatin[*] (din )[3] |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | Regină prințesă |
| Familie nobiliară | Casa de Wittelsbach |
Viața
Sibylle era fiica ducelui Albert al IV-lea de Bavaria-München (1447 – 1508) și a Kunigundei de Austria (1465 – 1520), fiica împăratului Frederic al III-lea. S-a căsătorit pe 23 februarie 1511 în Heidelberg cu electorul palatin Ludovic al V-lea (1478 – 1544). Cei doi nu au avut copii.
Ludovic fusese logodit inițial cu sora mai mare a Sibyllei, Sidonia, care a decedat la vârsta de 17 ani înainte de căsătorie.[5] Mariajul Sibyllei cu Ludovic a fost un baza relaxării relațiilor dintre Bavaria și Palatinat foarte afectate de Războiul de Succesiune Landshut. De asemenea, relațiile dintre Palatinat și împăratul romano-german Maximilian I, unchiul Sibyllei, s-au îmbunătățit.[6]
Sibylle a murit în 1519 și a fost înmormântată în Biserica Sfântului Duh din Heidelberg.
Note
- „Sibylle de Bavaria”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- Sibylle Herzogin von Bayern, The Peerage, accesat în
- Kindred Britain
- Brigitte Sokop: Stammtafel europäischer Herrscherhäuser, Editura Böhlau, Viena, 1993, ISBN: 3-205-98096-4, p. 16.
- Constant von Wurzbach: Biographical Dictionary of the Austrian Empire, vol. 6, Editura K.K. Court and State Printing, 1860, p. 405.
- Hermann Wiesflecker: Kaiser Maximilian I. Das Reich, Österreich und Europa an der Wende zur Neuzeit. Editura Oldenbourg, München, 1971–1986, ISBN 3-486-53701-6, p. 24.
Bibliografie
- Katrin Nina Marth: Die dynastische Politik des Hauses Bayern an der Wende vom Spätmittelalter zur Neuzeit, Disertație, Universitatea Regensburg 2009, pp. 154–171 (versiune online).
- Hermann Wiesflecker: Kaiser Maximilian I. Das Reich, Österreich und Europa an der Wende zur Neuzeit. Editura Oldenbourg, München, 1971–1986, ISBN: 3-486-53701-6.
%252C_Tochter_Herzog_Albrechts_III._von_Bayern%252C_Gemahlin_Ludwigs_V.%252C_des_Kurf%C3%BCrsten_von_der_Pfalz_seit_1511_-_4487_-_Bavarian_State_Painting_Collections.jpg.webp)