Împăratul Shunzhi

Împăratul erei Shunzhi [2] (15 martie 1638 - 5 februarie 1661), anterior romanizat ca Împăratul Shun - Chih, a fost al treilea împărat al dinastiei Qing și primul împărat Qing care a domnit peste China, între 1644-1661. Un consiliu de prinți și miniștri manciurieni, l-a ales pentru a-i succede tatălui său, Hong Taiji (1592-1643), în septembrie 1643, când el avea doar cinci ani. Prinții au numit, de asemenea, doi co-regenți: Dorgon (1612-1650), al XIV-lea fiu al fondatorului Qingului, Nurhaci (1559-1626), și Jirgalang (1599-1655), unul dintre nepoții lui Nurhaci, ambii erau membrii clanului imperial Qing.

Shunzhi
Împărat Qing
Date personale
Nume la naștere	Chineză:Aixin-Jueluo Fulin 愛新覺羅福臨 Manciuriană: Aisin-Gioro hala-i Fulin ᡳᠰᠨᡤᠣᡵᠣ ᡶᡠᠯᡳᠨ
Născut	15 martie 1638(1638-03-15) Shengjing, Liaodong, Dinastia Ming
Decedat	5 februarie 1661 (22 de ani) Orașul Interzis, Beijing, Dinastia Qing
Înmormântat	Xiaoling, Mormintele Qing de Est, Zunhua
Cauza decesului	cauze naturale (variolă[1])
Părinți	Hong Taiji Împărăteasa Văduvă Xiaozhuang
Frați și surori	State Princess Wenzhuang[*][[State Princess Wenzhuang (daughter of Huang Taiji)|​]] State Princess Aukhan[*][[State Princess Aukhan (daughter of Huang Taiji)|​]] State Princess Jingduan[*][[State Princess Jingduan (daughter of Huang Taiji')|​]] State Princess Yongmu[*][[State Princess Yongmu (daughter of Huang Taiji)|​]] State Princess Shuhui[*][[State Princess Shuhui (daughter of Huang Taiji)|​]] sixth daughter of Huang Taiji[*][[sixth daughter of Huang Taiji |​]] State Princess Shuzhe[*][[State Princess Shuzhe (daughter of Huang Taiji)|​]] State Princess Yong'an[*][[State Princess Yong'an |​]] ninth daughter of Huang Taiji[*][[ninth daughter of Huang Taiji (daughter of Huang Taiji)|​]] tenth daughter of Huang Taiji[*][[tenth daughter of Huang Taiji (daughter of Huang Taiji)|​]] State Princess Duanshun[*][[State Princess Duanshun (daughter of Huang Taiji)|​]] twelfth daughter of Huang Taiji[*][[twelfth daughter of Huang Taiji (daughter of Huang Taiji)|​]] thirteenth daughter of Huang Taiji[*][[thirteenth daughter of Huang Taiji (daughter of Huang Taiji)|​]] Princess of the second rank Kechun[*][[Princess of the second rank Kechun (daughter of Huang Taiji)|​]] Hooge[*][[Hooge (Chinese prince)|​]] Bombogor[*][[Bombogor ((1642-1656))|​]] Loge[*][[Loge (Chinese prince)|​]] Lobohoi[*][[Lobohoi (son of Huang Taiji)|​]] Yebušu[*][[Yebušu (duke of the First Rank)|​]] Šose[*][[Šose (first bearer of the Prince Chengze title)|​]] Gose[*][[Gose |​]] Qangxu[*][[Qangxu |​]] Toose[*][[Toose |​]]
Căsătorit cu	Borjigit, Împărăteasa Detronată Împărăteasa Xiaohuizhang Împărăteasa Xiaokangzhang Împărăteasa Xiaoxian
Copii	Niuniu Fuquan, Prințul Yu Xuanye, Împăratul Ren Prințul Rong Changning, Prințul Gong Jishou Longxi, Prințul Chun Jing Yonggan
Ocupație	monarh pictor
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Aisin Gioro[*][[Aisin Gioro (nume de familie)|​]]
Al III-lea împărat al Dinastiei Qing
Domnie	8 octombrie 1643 – 5 februarie 1661
Predecesor	Hong Taiji
Regent	Dorgon (1643–1650) Jirgalang (1643–1647)
Împărat Qing al Chinei
Domnie	8 noiembrie 1644 – 5 februarie 1661
Încoronare	1643
Predecesor	Împăratul Chongzhen al Mingului
Succesor	Împăratul Kangxi

Între 1643-1650, puterea politică a fost în cea mai mare parte în mâinile lui Dorgon. Sub conducerea sa, Qingul cucerit cea mai mare parte a teritoriului dinastiei abolite, Ming (1368-1644), a gonit regimurile monarhiste loiale Mingului în provinciile din sud-vest, și a stabilit baza dominației Qingului peste China, în ciuda politicilor sale extrem de nepopulare, cum ar fi "ordinul de tund părul" din 1645, care i-a forțat pe supușii Qingului să-și radă partea din față a scalpului și să își împletească părul rămas într-o coadă, asemănătoare cu cea a manciurienilor.

După moartea lui Dorgon în 1650, tânărul monarh a început personal să domnească. El a încercat, cu succes mixt, să lupte împotriva corupției și să reducă influența politică a nobilimii manciuriene.

În 1650 s-a confruntat cu o remobilizare a rezistenței loialiștilor Ming, dar prin 1661 armatele lui au învins ultimii oponenți ai Qingului, navigatorul Koxinga ( 1624-1662 ) și Prințul de Gui (1623-1662) din Ming de Sud, ambii cedând în anul următor. Împăratul Shunzhi a murit la vârsta de 22 ani, de variolă, o boala extrem de contagioasă care a fost endemică în China, dar față de care manciurienii nu aveau imunitate. El a fost succedat de al-III lea fiu, Xuanye, care supraviețuise deja variolei, și care a domnit timp de șaizeci de ani, sub numele de eră Kangxi. Deoarece puține documente s-au mai păstrat din epoca Shunzhi, decât la dominația de mai târziu a Qingului, era Shunzhi este o perioadă, relativ, puțin cunoscută din istoria dinastiei.

"Shunzhi" a fost numele, în chineză, de eră/domnie a acestui monarh. Acest titlu a avut echivalente în manciuriană și mongolă, deoarece familia imperială a Qing a fost manciuriană, și a domnit peste multe triburi mongole, care au ajutat Qingul să cucerească China. Numele personal al împăratului a fost Fulin, iar numele postum, prin care a fost venerat la Templul Ancestral Imperial, a fost Shizu (Wade - Giles: Shih-tsu, chineză :世祖)