Rotterdam Open
Rotterdam Open[1] (de asemenea, cunoscut sub numele său sponsorizat ABN AMRO World Tennis Tournament) este un turneu profesionist de tenis pentru bărbați jucat pe terenuri cu suprafață dură, în interior. Face parte din seria ATP Tour 500 din Turneul ATP și are loc anual la Rotterdam Ahoy din Rotterdam, Țările de Jos.
| Rotterdam Open | |
|---|---|
![]() | |
| Informații despre turneu | |
| Tur | ATP Tour |
| Fondat | 1972 |
| Ediții | 51 (2024) |
| Oraș gazdă | Rotterdam, Țările de Jos |
| Loc | Rotterdam Ahoy |
| Categorie | ATP Tour 500 |
| Suprafață | Dură / interior (din 1999) |
| Participanți | 32S / 16Q / 16D |
| Premii bani | 2.134.985 € (2024) |
| Website | abnamrowtt.nl |
| Campioni actuali (2024) | |
| Simplu | |
| Dublu | |
Rezultate
Simplu

Arthur Ashe (prezentat aici în timpul turneului din 1975) deține recordul pentru cele mai multe titluri de simplu, pe care îl împarte cu Roger Federer (1972, 1975–76).

Roger Federer deține recordul pentru cele mai multe titluri de simplu, pe care îl împarte cu Arthur Ashe (2005, 2012 și 2018).
| An | Campion | Finalist | Scor |
|---|---|---|---|
| 1972 | 3–6, 6–2, 6–1 | ||
| 1973 | Nu s-a ținut | ||
| 1974 | 3–6, 7–6(7–2), 6–1 | ||
| 1975 | 3–6, 6–2, 6–4 | ||
| 1976 | 6–3, 6–3 | ||
| 1977 | 2–6, 6–3, 6–3 | ||
| 1978 | 7–5, 7–5 | ||
| 1979 | 6–4, 6–2 | ||
| 1980 | 6–2, 6–4 | ||
| 1981 | 6–1, 2–6, 6–2 | ||
| 1982 | 0–6, 6–2, 6–4 | ||
| 1983 | 6–1, 7–6 | ||
| 1984 | Fără câștigător | 6–0, 1–0 Finală abandonată | |
| 1985 | 6–1, 6–2 | ||
| 1986 | 6–0, 6–3 | ||
| 1987 | 3–6, 6–3, 6–1 | ||
| 1988 | 7–6, 6–2 | ||
| 1989 | 6–1, 7–5 | ||
| 1990 | 6–1, 6–3 | ||
| 1991 | 3–6, 7–6(7–4), 7–6(7–4) | ||
| 1992 | 7–6(11–9), 4–6, 6–2 | ||
| 1993 | 6–3, 7–5 | ||
| 1994 | 4–6, 6–3, 6–0 | ||
| 1995 | 7–6(7–5), 6–4 | ||
| 1996 | 6–4, 3–6, 6–3 | ||
| 1997 | 7–6(7–4), 7–6(7–5) | ||
| 1998 | 7–6(7–2), 6–2 | ||
| 1999 | 6–2, 7–6(7–3) | ||
| 2000 | 6–7(3–7), 6–4, 7–6(7–4) | ||
| 2001 | 7–5, 3–6, 7–6(7–5) | ||
| 2002 | 3–6, 7–6(9–7), 6–4 | ||
| 2003 | 7–6(7–3), 6–4 | ||
| 2004 | 6–7(1–7), 7–5, 6–4 | ||
| 2005 | 5–7, 7–5, 7–6(7–5) | ||
| 2006 | 6–0, 6–3 | ||
| 2007 | 6–2, 6–4 | ||
| 2008 | 6–7(3–7), 6–3, 7–6(7–4) | ||
| 2009 | 6–3, 4–6, 6–0 | ||
| 2010 | 6–4, 2–0, retired | ||
| 2011 | 6–3, 3–6, 6–3 | ||
| 2012 | 6–1, 6–4 | ||
| 2013 | 7–6(7–2), 6–3 | ||
| 2014 | 6–4, 6–2 | ||
| 2015 | 4–6, 6–3, 6–4 | ||
| 2016 | 6–7(1–7), 6–3, 6–1 | ||
| 2017 | 4–6, 6–4, 6–1 | ||
| 2018 | 6–2, 6–2 | ||
| 2019 | 6–3, 1–6, 6–2 | ||
| 2020 | 6–2, 6–4 | ||
| 2021 | 7–6(7–4), 6–4 | ||
| 2022 | 6–4, 6–2 | ||
| 2023 | 5–7, 6–2, 6–2 | ||
| 2024 | 7–5, 6–4 | ||
Dublu

Anders Järryd fost primul jucător care a luat patru titluri de dublu la Rotterdam (1987, 1991, 1993, 1995).

Nenad Zimonjić a jucat cinci finale consecutive (2009-13), câștigând patru dintre ele (record; 2009-10, 2012-13).
_-_Tournament_-_Nicolas_Mahut_(14948088449).jpg.webp)
De asemenea, Nicolas Mahut a câștigat titlul de patru ori (2014, 2016, 2018, 2020).
| An | Campioni | Finaliști | Scor |
|---|---|---|---|
| 1972 | 6–2, 6–3 | ||
| 1973 | Nu s-a ținut | ||
| 1974 | 3–6, 6–4, 6–3 | ||
| 1975 | 6–2, 6–2 | ||
| 1976 | 6–1, 6–7(4–7), 7–6(7–5) | ||
| 1977 | 6–4, 6–4 | ||
| 1978 | 6–2, 6–3 | ||
| 1979 | 6–4, 6–4 | ||
| 1980 | 6–4, 6–3 | ||
| 1981 | 7–6, 1–6, 6–4 | ||
| 1982 | 7–5, 6–2 | ||
| 1983 | 7–6, 4–6, 7–6 | ||
| 1984 | 6–4, 6–4 | ||
| 1985 | 6–4, 6–4 | ||
| 1986 | 2–6, 6–3, 6–2 | ||
| 1987 | 3–6, 6–3, 6–4 | ||
| 1988 | 7–6, 7–6 | ||
| 1989 | 7–6, 6–0 | ||
| 1990 | 6–3, 7–6 | ||
| 1991 | 7–6, 6–2 | ||
| 1992 | 6–2, 6–7, 7–6 | ||
| 1993 | 6–4, 7–6 | ||
| 1994 | 6–4, 6–1 | ||
| 1995 | 6–3, 6–2 | ||
| 1996 | 6–3, 5–7, 7–6 | ||
| 1997 | 7–6(7–5), 6–4 | ||
| 1998 | 7–6, 6–3 | ||
| 1999 | 6–7(5–7), 6–3, 6–4 | ||
| 2000 | 5–7, 6–2, 6–3 | ||
| 2001 | 6–3, 6–0 | ||
| 2002 | 4–6, 6–3, [10–4] | ||
| 2003 | 7–6(7–4), 6–2 | ||
| 2004 | 5–7, 7–6(7–5), 7–5 | ||
| 2005 | 6–4, 4–6, 6–3 | ||
| 2006 | 7–6(7–4), 7–6(7–2) | ||
| 2007 | 6–3, 6–7(5–7), [10–7] | ||
| 2008 | 7–5, 3–6, [10–7] | ||
| 2009 | 6–2, 7–5 | ||
| 2010 | 6–4, 4–6, [10–7] | ||
| 2011 | 6–4, 3–6, [10–5] | ||
| 2012 | 4–6, 7–5, [16–14] | ||
| 2013 | 5–7, 6–3, [10–8] | ||
| 2014 | 6–2, 7–6(7–4) | ||
| 2015 | 3–6, 6–3, [10–8] | ||
| 2016 | 7–6(7–2), 6–4 | ||
| 2017 | 7–6(7–5), 6–3 | ||
| 2018 | 2–6, 6–2, [10–7] | ||
| 2019 | 7–6(7–5), 7–6(7–4) | ||
| 2020 | 7–6(7–5), 4–6, [10–7] | ||
| 2021 | 7–6(9–7), 6–2 | ||
| 2022 | 4–6, 7–6(7–5), [10–5] | ||
| 2023 | 7–6(7–5), 2–6, [12–10] | ||
| 2024 | 6–3, 7–5 | ||
† [2]
Note
- „Live Tennis Guide Rotterdam Open”. Accesat în .
- „Past winners from official site”. Accesat în .
Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.
