Reci, Covasna

Reci (în maghiară Réty) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe. In anul 1964 fostul sat Comolău a fost contopit cu localitatea Reci, astfel că in zilele noastre Comolău constituie partea nordică a acesteia.

Reci
Réty
—  sat și reședință de comună  —
Conacul Antos (monument istoric)
Conacul Antos (monument istoric)
Stemă
Stemă
Reci se află în România
Reci
Reci
Reci (România)
Localizarea satului pe harta României
Reci se află în Județul Covasna
Reci
Reci
Reci (Județul Covasna)
Localizarea satului pe harta județului Covasna
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}})
Țară România
Județ Covasna
Comună Reci
SIRUTA64782
Atestare documentară1334
Altitudine[1]520 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total1.468 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal527145
Prefix telefonic+40 x67 [2]
Prezență online
Reci în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Reci în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Reci în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Reci în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Reci în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Reci în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Așezare

Localitatea Reci este situată în partea centrală a județului Covasna, pe malul drept al râului Negru, la o altitudine de 548 m, pe DN11 (Brașov-Bacău).

Istoric

Prima atestare documentară datează din anul 1334.

Cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate între anii 1957-1959, pe malul drept al râului Negru, în locul numit "Telek" s-a constatat existența unei bogate așezări neolitice. Aici au fost descoperite trei locuințe și două morminte aparținând culturii Tisa, materiale arheologice aparținând culturilor Boian, Cucuteni-Ariușd, Bodrogkeresytúr, Coțofeni și Noua, precum și vestigii din epoca bronzului (cultura Wietenberg) și din prima epocă a fierului.

Epoca dacică este de asemenea marcată prin descoperirea unei locuiri dacice din epoca La Téne, căreia îi aparține o monedă de tip Vîrtejul-București. Tot în acest loc s-au descoperit materiale romane, o locuire din secolul al IV-lea reprezentănd cultura Sântana de Mureș-Cerneahov. Pe malul drept a râului Negru s-a mai descoperit o așezare și un mormânt de inhumație (distrus) din secolele X-XI. Din secolul al XIII-lea au rămas urmele unei biserici romanice (din care se mai păstrează absida) peste o necropolă din secolul al XII-lea.

Economie

Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea suprafețelor de teren cu porumb, ovăz, cartofi), creșterea animalelor și în mică parte pe activități comerciale.

Obiective turistice

Imagini
  • Intrarea în localitate
    Intrarea în localitate
  • Casa Salamon (monument istoric)
    Casa Salamon (monument istoric)
  • Conacul Antos (monument istoric)
    Conacul Antos (monument istoric)
  • Biserica reformată (monument istoric)
    Biserica reformată (monument istoric)
  • Masa Domnului
    Masa Domnului
  • Coronamentul amvonului
    Coronamentul amvonului
  • Turnul-clopotniță
    Turnul-clopotniță
  • Pietre funerare vechi
    Pietre funerare vechi
  • Monumentul ridicat în memoria eroilor Regimentului 24 infanterie Braşov
    Monumentul ridicat în memoria eroilor Regimentului 24 infanterie Braşov

Note
  1. Google Earth
  2. x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă

Bibliografie
  • Județul Covasna, Monografie , Stanca Constantin, Rádulz Gitta. Ed. Sport Turism București 1980
  • Repertoriul arheologic al județului Covasna, Seria Monografii Arheologice I. Valeriu Cavruc. ISBN 973-0-00-735-7
  • Județul Covasna, Pisota I. Mihai E. Ivănescu M. Ed.Academiei R.S.R. București 1975

Vezi și
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.