Probotești, Herța

Probotești (în ucraineană Дяківці, transliterat: Deakivți, în rusă Дьяковцы, transliterat: Diakovțî) este un sat în raionul Herța din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Târnauca. Are 1,203 locuitori, preponderent români.

Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}})
Probotești
Дяківці
— Sat —
Probotești Probotești (Regiunea Cernăuți) Poziția geografică
Probotești Probotești (Ucraina) Poziția geografică

Țară	Ucraina
Raion	Raionul Herța
Regiune	Cernăuți
Raion	Cernăuți

KOATUU	7320785002

Altitudine	231 m.d.m.

Populație (2007)
- Total	1.203 locuitori

Fus orar	UTC+2
Cod poștal	60544

Prezență online

Satul este situat la o altitudine de 231 metri, în partea de sud-est a raionului Herța.

În acest sat se află un punct de trecere simplificată cu specific auto și pietonal a frontierei în/din România: Probotești - Racovăț. Deschis în 1989, punctul a funcționat numai pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent în județele și regiunile de frontieră. După aderarea României la Uniunea Europeană, a fost închis pentru reconstrucție, cu fonduri europene, dar în 2018 lucrările au fost finalizate doar pe partea românească.[1]

Istorie

Localitatea Probotești a făcut parte încă de la înființare din Principatul Moldovei. După Unirea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, a intrat în componența statului român.

Acest teritoriu nu a făcut parte niciodată din regiunea Basarabia sau din regiunea Bucovina, ci din regiunea cunoscută astăzi sub denumirea de Ținutul Herța și care a aparținut Moldovei și apoi României, până la cel de-al doilea război mondial.

În perioada interbelică, satul Probotești a făcut parte din componența României, în Plasa Herța a județului Dorohoi. Pe atunci, populația era formată în totalitate din români.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia și Bucovina de Nord au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. Cu toate acestea, deși nu era prevăzută nici în Pactul Ribbentrop - Molotov și nici în notele ultimative sovietice din 26 iunie 1940 decât cedarea celor două teritorii mai sus-amintite și care nu făcuseră parte din Vechiul Regat, trupele sovietice au săvârșit un abuz prin încălcarea termenilor ultimatumului și au ocupat și un teritoriu cu o suprafață de 400 km² și o populație de aproximativ 50.000 de locuitori din Vechiul Regat, teritoriu cunoscut astăzi sub denumirea de Ținutul Herța. Sovieticii au afirmat ulterior că au ocupat acest teritoriu din cauza unei erori cartografice, deoarece Stalin trăsese pe hartă o linie de demarcație cu un creion gros de tâmplărie.[2]

Reintrat în componența României în perioada 1941-1944, Ținutul Herța a fost reocupat de către URSS în anul 1944 și integrat în componența RSS Ucrainene. Cu toate că Tratatul de Pace de la Paris din 10 februarie 1947 a menționat ca "frontiera sovieto-română este fixată în conformitate cu acordul sovieto-român din 28 iunie 1940", URSS-ul a refuzat să restituie României Ținutul Herța [3].

Începând din anul 1991, satul Probotești face parte din raionul Herța al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.172 (1.145+27), reprezentând 99,24% din populația localității [4]. În prezent, satul are 1.203 locuitori, preponderent români.

Demografie

Componența lingvistică a localității Probotești

Română (98,42%)

Alte limbi (1,58%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Probotești era vorbitoare de română (98,42%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[5]

1989: 1.181 (recensământ)

2007: 1.203 (estimare)

Note

„Posibilă întâlnire Iohannis – Poroșenko la PTF Vicov – Crasna”, Obiectivdesuceava.ro, 5 aprilie 2018, accesat în 25 aprilie 2018
O profesoară din Iași se străduiește ca românii din Herța să nu-și uite originile Arhivat în 2 septembrie 2014, la Wayback Machine., 9 ianuarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina, accesat la 16 iunie 2013
Ziarul de Iași, 26 august 2003 - Vânduți la ruși
Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)
„Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.

Legături externe

Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
Românii din Cernăuți

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[Obiectivdesuceava.ro_2018-04-25-1] „Posibilă întâlnire Iohannis – Poroșenko la PTF Vicov – Crasna”, Obiectivdesuceava.ro, 5 aprilie 2018, accesat în 25 aprilie 2018

[pri2013-06-16-2] O profesoară din Iași se străduiește ca românii din Herța să nu-și uite originile Arhivat în 2 septembrie 2014, la Wayback Machine., 9 ianuarie 2008, Narcisa Elena Balaban, Ziarul Lumina, accesat la 16 iunie 2013

[3] Ziarul de Iași, 26 august 2003 - Vânduți la ruși

[4] Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)

[populatie_ucraina_2001-5] „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la 6 octombrie 2015. Accesat în 25 august 2014.