Albert de Saxa-Altenburg

A fost primul copil al Prințului Eduard de Saxa-Altenburg și a celei de-a doua soții, Luise Caroline Reuss de Greiz. Tatăl său a mai avut doi fii din prima căsătorie însă aceștia au murit la câteva zile unul după altul, în 1844.

S-a căsătorit prima dată la Berlin la 6 mai 1885 cu Prințesa Maria a Prusiei, văduva Prințului Henric al Țărilor de Jos.[1]

Ei au avut două fiice:

1. Olga Elisabeth Carola Victoria Maria Anna Agnes Antoinette (17 aprilie 1886 - 13 ianuarie 1955), căsătorită la 20 mai 1913 cu Karl Frederick, conte de Pückler-Burghauss și Freiherr von Groditz.
2. Maria (6 iunie 1888 - 12 noiembrie 1947), căsătorită la 20 aprilie 1911 cu Prințul Heinrich XXXV Reuss de Köstritz; au divorțat în 921 când Heinrich s-a recăsătorit cu Prințesa Marie Adelheid de Lippe-Biesterfeld.

Albert a fost o figură evidentă în societate berlineză și era plăcut datorită inteligenței, dispoziției și entuziasmului său ca sportiv.[2] Soția sa Maria a murit de efectele febrei puerperale în 1888.[2] Mai târziu, Albert s-a recăsătorit, la 13 decembrie 1891, la Remplin, cu bogata Ducesă Helene de Mecklenburg-Strelitz, singura fiică a Marii Ducese Ecaterina Mihailovna a Rusiei.[1][2] Nu au avut copii.

Cuplul a petrecut un an în Rusia, el lisind mult societății belineze.[2] În 1896, el și câțiva alți lideri sociali proeminenți au părăsit Berlinul ca urmare a deferendelor cu împăratul Wilhelm al II-lea.[3] El și familia sa s-au retras la moșia lor de la Schwerin.[4]

Prințul Albert a devenit Rechtsritter (Cavaler al Justiției) al Ordinului Sf Ioan în 1900. A murit la 22 mai 1902, la Remplin, moartea sa fiind regretată sincer de toate casele regale din Germania.[1][2]