Polikarpov Po-2

Polikarpov Po-2 (Cod NATO: „Mule” = catâr) denumit până în 1944 Polikarpov U-2, este un avion biplan sovietic, construit într-un număr de aproximativ 40.000 [3][6][7] de exemplare timp de peste 26 ani, fiind unul din cele mai mult construite avioane din lume după Cessna 172 (44.000 exemplare). Initiala U vine de la Учебный (Transliterare: ucebnîi = formare, insructor). A fost poreclit Kukuruznik (rusă Кукурузник),[8] inițial însemnând câmp cu porumb[N 1].

Polikarpov Po-2

Avionul Po-2

Tip STOL Avion de antrenament
atac la sol
utilitar
pentru agricultură
Țară de origine  Uniunea Sovietică
Constructor Polikarpov
Proiectat de Nikolai Polikarpov
Zbor inaugural 7 ianuarie 1928[1][2][3][4][5]
Produs 1929 - 1959
Introdus 1929
Beneficiar principal Forțele Aeriene Sovietice (VVS)
Alți beneficiari Forțele Aeriene Poloneze
Bucăți fabricate 40.000[3][6][7]

Istoric

Inițial a fost proiectat la OKB Polikarpov ca avion școală, dar cu timpul U-2 a primit totuși diferite alte utilizări. În primăvara anului 1927 au fost terminate primele planuri ale avionului, la 7 ianuarie 1928 a avut loc primul zbor al prototipului.[2][3][4][5] Avionul s-a evidențiat prin deservire și întreținere simple, maniabilitate și o mare stabilitate în zbor, astfel că din 1930 a intrat în construcție de serie.

Avion Po-2 cu insemnele Iugoslaviei

Proiectarea

Aparatul a fost proiectat de Nikolai Polikarpov în OKB și trebuia să înlocuiască U-1 (Avro 504). Între 1928 și 1944, avionul se numea U-2, schimbarea în Po-2 a survenit după ce Polikarpov a decedat.

Caracteristici tehnice
Planul avionului Policarpov Po-2 cu cele trei vederi

Caracteristici

  • tip: avion biplan
  • propulsie: elice
  • echipaj: 1 pilot
  • pasageri: 1

Dimensiuni

  • anvergura: 11.40 m
  • lungime: 8.17 m
  • înălțime: 3.10 m
  • suprafață portantă: 33.2 m²

Greutăți (mase)

  • greutate gol: 770 kg
  • greutate totală: 1,030 kg
  • sarcină utilă: 260 kg

Motorizare

  • motor: 1 × Shvetsov M-11D 5-cilindri în stea
  • putere motor: 125 CP (92 kW)
  • putere specifică: 60 W/kg
  • capacitate rezervor: nespecificat
  • elici: 1

Performanțe

  • viteză maximă: 152 km/h
  • viteză de croazieră: 110 km/h
  • rază operațională: 630 km
  • plafon: 3,000 m
  • viteză ascensională: 2.78 m/s

Armament

  • Arme: 1 × mitralieră ShKAS de calibru 7.62 mm
  • Bombe: 6 × 50 kg

Note
  1. Ulterior Kukuruznik a fost porecla dată de populație și conducătorului sovietic Nikita Hrușciov, deoarece a vrut ca întregul teritoriu al Uniunii Sovietice să fie cultivat cu porumb; de asemenea și avionul Antonov An-2 a fost astfel numit, datorită utilizării lui în agricultură la împrăștiat pesticide și îngrășăminte.

Referințe
  1. Wadim Schawrow: Flugzeugkonstruktionen in den Jahren der sowjetischen Industrialisierung (3) - Schulflugzeug U-2 (Po-2). In: Fliegerkalender der DDR 1981. Militärverlag. Berlin, 1980. p. 187
  2. Wilfried Kopenhagen: Sowjetische Bombenflugzeuge. Transpress. Berlin, 1989. ISBN 3-344-00391-7. p. 147
  3. Wilfried Kopenhagen, Jochen K. Beeck: Das große Flugzeugtypenbuch. Motorbuch. Stuttgart, 2005. ISBN 978-3-613-02522-6, p. 503.
  4. Peter Alles-Fernandez (Hrsg.): Flugzeuge von A–Z - Band 3: Koolhoven FK 56–Zmaj. Bernard&Graefe. Koblenz, 1989. ISBN 3-7637-5906-9. p. 244
  5. lt. Olaf Groehler: Geschichte des Luftkriegs 1910 bis 1980, Militärverlag der Deutschen Demokratischen Republik, Berlin 1981, p. 108 fand der Erstflug am 7. Juni 1928 statt.
  6. Susan Harris (Red.): Enzyklopädie der Flugzeuge – Technik-Modelle-Daten.Weltbild. Augsburg, 1992. ISBN 3-89350-055-3. p. 28
  7. lt. Olaf Groehler: Geschichte des Luftkriegs 1910 bis 1980, Militärverlag der Deutschen Demokratischen Republik, Berlin 1981, p. 108 33.000 in Serienfertigung gebaute Exemplare
  8. С. А. Кузнецов Большой толковый словарь русского языка 2000 479. о.

Bibliografie
  • de Detlef Billig, Manfred Meyer (). Flugzeuge der DDR Band 1. Friedland: TOM Modellbau. p. 30–37. ISBN 3-613-02197-8.
  • de Heinz A. F. Schmidt. Sowjetische Flugzeuge. Berlin: Transpress. p. 171.
  • de Wilfried Kopenhagen (). Sowjetische Bombenflugzeuge. Berlin: Transpress. pp. 146–149. ISBN 3-344-00391-7.
  • de Olaf Groehler (). Geschichte des Luftkriegs 1910 bis 1980 (ed. 6., überarbeitete). Berlin: Militärverlag der DDR.
  • de Marina Pawlowna Tschetschnewa (). Der Himmel bleibt unser. Berlin: Militärverlag der DDR. ISBN 3-327-00703-9.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.