Place de Clichy
Place de Clichy (numită adesea Place Clichy) este o piață situată în partea de nord-vest a orașului Paris. Ea se află pe locul Barierei Clichy, o poartă veche de intrare în Paris, situată pe locul unde se aflau zidurile Ferme générale.
| Piața Clichy | |
![]() Monumentul mareșalului Moncey din Piața Clichy | |
Piața în Arondismentul 8 din Paris | |
| Date geografice | |
|---|---|
| Localitate | Paris |
| Coordonate | 🌍 |
| Date sociale | |
| Denumită după | fostei bariere Clichy |
Descriere

Piața Clichy este unul dintre puținele locuri din Paris, unde se intersectează limitele a patru arondismente (8, 9, 17 și 18) (cu pont Saint-Michel, 1, 4, 5 și 6, și intersecția Belleville: 10, 11, 19 și 20).
Foarte circulată ziua și noaptea, piața este mărginită de magazine de toate tipurile, mai ales restaurante și cinematograful Pathé-Wepler.
Piața a fost reamenajată între anii 2008 și 2010, cu spații pietonale, piste pentru bicicliști și copaci noi.[1]
Istoric
Martie 1814: Imperiul Napoleonian se apropie de sfârșitul său. Cei 800.000 de soldați ai armatelor străine mărșăluiau spre Paris. După ce au forțat barierele la Belleville și Pantin, ei s-au îndreptat spre colina Montmartre. Părțile de nord și de nord-vest ale capitalei, de la Clichy la Neuilly, erau apărate de 70.000 de militari ai Gărzii Naționale. În fața înaintării armatele inamice, mareșalul Moncey, ce era atunci general-maior al Gărzii Pariziene, s-a deplasat la Bariera Clichy. Trupele lui Moncey erau formate din 15.000 de oameni (voluntari, soldați, studenți de la Școala politehnică și de la Școala veterinară). Lipsa lor de experiență nu i-a împiedicat să reziste eroic atacului trupelor ruse până la proclamarea armistițiului pe 30 martie 1814.
Demolarea barierei Clichy (1860).
Lucrări de reamenajare în 2010.
Monument
În centrul pieței se află Monumentul mareșalului Moncey: pe un piedestal, înalt de 8 metri și împodobit cu basoreliefuri, un grup statuar din bronz înalt de șase metri realizat de Amédée Doublemard ce reprezintă apărarea Parisului de către mareșalul Moncey. Realizarea acestui monument memorial a fost încredințată arhitectului Edmond Guillaume în 1864.
În arte
- Pierre Bonnard a reprezentat piața într-un tablou din 1912 (expus azi la Muzeul de artă și arheologie din Besançon), pictat de pe terasa braseriei Wepler.[2]
- Michel Polnareff menționează piața Clichy într-un cântec, intitulat Rosy,în albumul său eponim Michel Polnareff (1974).
- Julien Clerc i-a dedicat un cântec, intitulat Place de Clichy în albumul său Double Enfance (2005).
- Romanul Voyage au bout de la nuit de Louis-Ferdinand Céline începe în Piața Clichy, cu decizie spontană a lui Bardamu de a se înrola în armată.[3].
- În filmul Cele patru sute de lovituri de Francois Truffaut, o mare parte a acțiunii se petrece la mică distanță de Piața Clichy.
- Cântărețul francez Vincent Delerm a cântat un cântec numit Place Clichy.
- În Quiet days in Clichy, Henry Miller își evocă viața petrecută în apropiere de Piața Clichy, la Wepler.
- Quiet days in Clichy (1970), o adaptare a scrierii lui Henry Miller realizată de cineastul danez Jen Jorgen Thorsen Enna
- Romanul Un homme qui dort de Georges Perec se termină în Piața Clichy.
- Grupul rap parizian Sexion d'Assaut face de multe ori aluzie la Piața Clichy în cântecele sale. Unul dintre membrii săi a crescut acolo.
Piața Clichy, de Édouard Manet.
Piața Clichy, de Paul Signac.
Transport public
Place de Clichy este deservită de :
- două linii de metrou, în stația Place de Clichy: 2 și 13;
- șapte linii de autobuz: 30; 54; 68; 74; 80; 81; 95;
- patru linii de autobuz Noctilien: N01; N02; N15; N51;
- o stație terminală de taxiuri.
Note
- „Aménagement de la place de Clichy sur le site de la mairie de Paris”. Arhivat din original la . Accesat în .
- „Pierre Bonnard, La place Clichy”. Arhivat din original la . Accesat în .
- Louis-Ferdinad Céline (). Voyage au bout de la nuit (în franceză). Éditions Gallimard. ISBN 2-07-011000-1. Parametru necunoscut
|colecție=ignorat (ajutor); Parametru necunoscut|titre volume=ignorat (ajutor)
