Pierre Gassendi
Pierre Gassendi (Pierre Gassend, Petrus Gassendi; (n. , Champtercier, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța – d. , Paris, Regatul Franței) a fost un fizician, matematician, astronom, filozof și călugăr iezuit francez.
| Pierre Gassendi | |
![]() | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4] Champtercier, Provence-Alpes-Côte d'Azur, Franța[5] |
| Decedat | (63 de ani)[6][1][2][7] Paris, Regatul Franței[8] |
| Religie | Biserica Catolică |
| Ocupație | filozof matematician astronom profesor universitar[*] astrolog[*] fizician teolog[*] naturalist scriitor preot catolic[*] |
| Limbi vorbite | limba latină[6] limba franceză |
| Activitate | |
| Domeniu | filozofie |
| Instituție | Collège de France[9] Universitatea Aix[*] |
| Alma Mater | Universitatea Aix[*] |
A fost un reprezentant important al materialismului atomist.
S-a dovedit precoce, astfel că la 16 ani ținea cursuri de retorică la Digne-les-Bains. Mai târziu a devenit profesor de teologie la Aix-en-Provence și de matematică la Collège Royal din Paris.
Activitate științifică

Opera sa a rezumat doctrina atomistă a lui Epicur și a manifestat opoziție față de aristotelism. A fost rivalul lui René Descartes și i-a combătut concepția raționalistă.
Filozofia sa materialistă a fost apreciată.
În ceea ce privește știința, a acordat o importanță deosebită experimentului. Printre cele mai deosebite rezultate științifice se pot enumera:
- În 1629 a explicat producerea haloului ca datorându-se cristalelor de gheață;
- În 1631 este primul om care observă tranzitul unei planete peste Soare, studiind tranzitul lui Mercur prezis de Johannes Kepler.
- Cu ajutorul unei camere obscure determină diametrul aparent al Lunii.
Scrieri
- 1624: Exercitationes paradoxicae adversus Aristoteles (Haga);
- Institutio astronomia, dedicată lui Richelieu;
- 1658: Petri Gassendi Dinieusis ecclesiae praepositi et in Ac. Paris Mathes Reg. Professioris, opera omnia in sex tomos divisa, în care și-a redat lucrările de filozofie;
- 1646: De proportione qua gravia decidentia acceleratur, în care expune teoria căderii accelerate a corpurilor.
Note
- MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- Pierre Gassendi, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- Pierre Gassendi, Brockhaus Enzyklopädie
- Pierre Gassendi, Gran Enciclopèdia Catalana
- Гассенди Пьер, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- Autoritatea BnF, accesat în
- Pierre Gassendi, SNAC, accesat în
- Гассенди Пьер, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- Lista profesorilor de la Collège de France (PDF)
