Peciu Nou, Timiș
Peciu Nou (Nume anterior (1924-25): Mielcu, maghiară Újpécs, germană Neupetsch sau Ulmbach,sârbă Ulbeč/Улбеч) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Timiș, Banat, România.
| Peciu Nou | |
| Nume anterior (1924-25): Mielcu maghiară Újpécs germană Neupetsch sau Ulmbach sârbă Ulbeč/Улбеч | |
| — sat și reședință de comună — | |
![]() | |
Peciu Nou (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| Comună | Peciu Nou |
| SIRUTA | 158074 |
| Altitudine | 81 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.065 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 307310 |
| Prezență online | |
Localizare
Se situează în sudul județului Timiș, la 22 km sud-vest de municipiul Timișoara, pe drumul județean DJ593 Timișoara - Foeni. Dispune de stație la calea ferată Timișoara - Cruceni.
Peciu Nou se învecinează la nord-vest cu Diniaș, la nord-est cu Parța, la sud cu Cebza, la sud-vest cu Giulvăz și la vest cu Sânmartinu Sârbesc.
Istorie
Prima atestare documentară a localității Peciu Nou datează din 1333, în documentele de dijmă papală, unde apare cu numele Veybech. În secolul XVI a constituit un important punct de rezistență antiotomană.
Atât la conscripția austriacă din 1717 cât și pe harta contelui Mercy din 1723-1725, satul nu mai este menționat. Primii coloniști sunt însă amintiți în 1723 și se știe că după răscoala din 1736-1739, Peciul Nou avea 94 de familii germane. La conscripția din 1743 este consemnată ca localitate locuită de germani, cu numele de Uypez. Într-un timp s-a mai numit și Neu Wien (Noua Viena).
Bibliografie
- Crețan, Remus, Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Țara”, Timișoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, jud. Timiș 1880 - 2002, Arhivat în , la Wayback Machine. [1]
