Pasul Neteda

Pasul Neteda (sau Pasul Strâmbului)[1] este o trecătoare situată în Carpații Orientali la altitudinea de 1072 m[2] (1058 m după alte surse), între Munții Gutâi (aflați la vest) și Munții Lăpușului (aflați la est).[3] Pasul face legătura dintre Depresiunea Maramureșului situată la nord și Depresiunea Baia Mare, situată la sud-vest,[4] mai precis între subcomponentele acestora: Depresiunea Mara-Budești și Depresiunea Cavnic.[5]

Pasul Neteda
Altitudine1.072 m
MunțiMunții Gutâi (aflați la vest)
Munții Lăpușului
Coordonate🌍 ({{PAGENAME}})
Țară România
VăiȘteda (la nord)
Cavnic (la sud-vest)
Ascensiune începând dinBudești (la nord)
Cavnic (la sud-vest)
Drum de accesDJ109F
Pasul Neteda se află în România
Pasul Neteda
Pasul Neteda (România)

Elemente de geologie

Conform lui Grigore Posea, apariția înșeuării Neteda ar putea fi efectul existenței în trecut a unui râu maramureșean care curgea spre sud, mai înainte de a se fi înălțat lanțul muntos și de a se fi format Depresiunea Maramureș.[6]

Date geografice

Trecătoarea este străbătută de DJ109F[7] pe porțiunea dintre Budești (aflat la nord) și Cavnic (aflat la sud). Se află între vârful Dealului (1111 m) – situat la vest[3] și un alt vârf montan de 1092 m – situat la est.[2] Ascensiunea se face dinspre sud și sud-vest de pe valea Cavnic și de la nord de pe valea Șteda.[3]

În apropiere se află trecătorile Cavnic (Rotunda) la sud, Gutâi la vest-nord-vest[3] și Botiza la est.[8]

Oportunități turistice de vecinătate

  • Stâncile „Trei Apostoli” – spre vârful Gutinul Mic[2]
  • Panta „antigravitațională” Cavnic-Budești – iluzie optică asociată cu faptul că obiectele par a se mișca antigravitațional, spre Budești (spre care însă coboară panta reală)[9]
  • Ruinele de la Logolda[2] – ruine ale unei topitorii pentru aur, deschise în 1862 de către o societate engleză
  • Cascada Izvor[2] (Piciorul Calului) – situată în zona minei și topitoriei de aur Logolda, pe cursul unui pârâu care izvorăște dintr-o fostă galerie minieră

Referințe

  1. Ghinea, Dan; Enciclopedia geografică a României, Ediția a IV-a; Toronto; 2018; p. 486; accesat la 15 mai 2020
  2. Pop, Cristina; Harta munții Gutâi Cavnic Mogoșa; 2014; accesat la 15 mai 2020
  3. Șerbănescu, Ovidiu; Munții Gutâi - Harta turistică în Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990; accesat la 15 mai 2020
  4. Fig. 3 -- Principalele unități de relief în zona montană Gutîi și teritoriile adiacente în Gutâi, Istvan & Popescu & Pop, 1990,
  5. Badea, Lucian; Dicționarul unităților de relief ale României[nefuncțională] ; Ed. Universitaria; Craiova; 2014; pp. 12-13; accesat la 15 mai 2020
  6. Posea, Grigore; Geomorfologia României: reliefuri, tipuri, geneză, evoluție, regionare, Ediția a II-a; Editura Fundației România de Mâine; București; 2005; ISBN 973-725-213-6; p. 263
  7. Munții Gutâi, Lăpuș și Țibleș. – A Gutin, a Lápos, és a Cibles hegységek turistatérképe 1: 60 000; Erfatur – Dimap; 2007; ISBN: 978-963-8683-47-2
  8. Pasere, Dan; Munții Țibleșului + Popescu, Nae & Pasere, Dan; Munții Țibleș și Munții Lăpușului (hartă în Mică Enciclopedie a drumețului, p. 24); România Pitorească, ?/?
  9. Administrator; MISTER ELUCIDAT – DRUMARI – S-a deslușit cauza ciudatului fenomen de pe drumul dintre Cavnic și Budesti; eMM.ro, 6 august 2010; accesat la 15 mai 2020

Bibliografie

  • Istvan, Dumitru & Popescu, Stelian & Pop, Ioan; Gutâi; Colecția Munții Noștri, Nr. 45; Editura Sport-Turism; București; 1990; ISBN 973-41-0066-1

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.