Trecători secundare din munții României
Aceasta este o listă de Trecători secundare din munții României constituită din:
- Pasuri care nu sunt parcurse de căi de comunicație terestre de utilitate publică sau privată deschise circulației publice.
- Pasuri pentru care informațiile sunt verificabile dar sursele sunt insuficiente pentru a susține notabilitatea.
Carpații Orientali
Pasul Pohoniș
Pasul Pașcanu
Pasul Pleșa
Pasul Pleșa (47°38'6.15"N 25°50'19.89"E) este o trecătoare secundară din Carpații Orientali situată la 725 m altitudine care traversează Obcina Cacica[1] și leagă valea Humorului de Podișul Sucevei, respectiv satele sucevene Pleșa (Comuna Mănăstirea Humorului) și Solonețu Nou (Comuna Cacica).
Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile Cheremecea (820 m altitudine, spre nord-vest) și Călugărița (805 m altitudine, spre sud-est)[2]
Drumul care traversează pasul este nemodernizat.[3]
Pasul Doamnei
Pasul Ditrău
Pasul Ditrău ( 46°51'34.07"N 25°28'28.22"E)[4] este o trecătoare secundară situată la altitudinea de 780 m între Munții Gurghiu – aflați la vest și Munții Giurgeu – aflați la est, care leagă de-a lungul DN12 satele Ditrău, Comuna Ditrău, Harghita – aflat la sud și Estelnic, Comuna Sărmaș, Harghita - aflat la nord.[5] Trecătoarea, oferă acces peste interfluviul dintre văile Faier și Jolotca (Dealul Jolotca), situat la dreapta râului Mureș.[6]
Pasul Cărpineni
Pasul Delușor
Pasul Barcani
Pasul Barcani (sau Zagon[7]) ( 45°44'17.44"N 26° 7'0.68"E) este o trecătoare secundară (situată la altitudinea de 870 m[7]) în Munceii Întorsurii pe DN13E, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Târgu Secuiesc pe sub vârful Călugărul[8], fiind situată între satele Zagon, Comuna Zagon, Covasna – aflat la nord și Barcani, Comuna Barcani, Covasna - aflat la sud-vest.[9] Trecătoarea coboară la nord pe , valea râului Zagon, iar la sud pe cea a râului Barcani.
Pasul Hămaș
Pasul Hămaș[7][10] (Hammaș cf.[9], Hagău cf.[8]) ( 45°45'48.74"N 26° 1'8.66"E) este o trecătoare secundară cu altitudinea de 720 m (727 m cf.[10]) situată în Munceii Întorsurii pe DJ121A, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Târgu Secuiesc[8], fiind situată între satele Valea Mare, Comuna Valea Mare, Covasna – aflat la nord-vest și Sărămaș, Comuna Barcani, Covasna - aflat la sud-est.[9] Trecătoarea coboară la nord pe valea râului Valea Mare iar la sud pe cea a Lădăuțiului Mare.

Pasul Predeluș (Munții Întorsurii)
Pasul Predeluș din Munceii Întorsurii cunoscut și sub numele de Pasul Teliu ( 45°40'29.43"N 25°58'6.12"E), este o trecătoare secundară situată pe DN10 („Drumul Teliului”[8]) la altitudinea de 840 m, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Sfântu Gheorghe, fiind situat între satul Teliu, Comuna Teliu, Brașov – aflat la est și satul Brădet care aparține de orașul Întorsura Buzăului, Covasna[8] - aflat la vest.[9]
Pasul Zizin
Pasul Zizin[7] (sau Dălghiu[10]) ( 45°34'28.90"N 25°54'13.03"E) este o trecătoare secundară situată pe DJ 103A, care face legătura între Depresiunea Întorsura Buzăului și Depresiunea Sfântu Gheorghe, fiind situată între satele Zizin, Comuna Tărlungeni, Brașov – aflat la est și Vama Buzăului, Comuna Vama Buzăului, Brașov[8] - aflat la vest. Trecătoarea este localizată între Munceii Întorsurii – localizați la nord și Munții Ciucaș – localizați la sud și, se află pe cumpăna apelor dintre văile Zizinului sitată la vest și cea a Dălghiului situată la est.[11]
Pasul Tabla Buții
Carpații Meridionali
Pasul Jina

Pasul Jina este o trecătoare secundară în Carpații Meridionali care realizează o legătură suplimentară la Dobra (județul Alba), dintre DN67C (Transalpina) și Sibiu, prin intermediul DJ106E, peste Coasta Jinei. Altitudinea acestuia este de 984 m, pasul aflându-se în vecinătatea localității Jina din județul Sibiu.
Referințe
- Subcap. Potențialul turistic – Cap. Turism – Obcinele Bucovinei. Ghid Turistic, Nicolae Barbu, Liviu Ionesi, Colecția: Munții Noștri Nr. 39, Editura Sport-Turism, București, 1987
- Obcinele Bucovinei Harta turistică, Vasile Băican, accesat 2014.05.16
- Planșa 12, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
- Google Earth
- Planșa 46, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
- Marcu, Oliviu & Ratz, Zoltan; Munții Giurgeu – Harta Turistică; București; 1974
- en Morphoclimatic significance of the intr-montane position of Întorsura Buzăului depression, Marioara Costea, Acta Oecologica Carpatica III, "Lucian Blaga" University of Sibiu, Faculty of Sciences, Department of Ecology and Environment Protection, Sibiu, 2010, p. 3 accesat 2014.05.28
- Depresiunea Întorsura Buzăului. Așezarea geografică., Potcovaru Radu(Prof.), Lucrare de grad didactic I, 2008, p. 3
- Planșa 47, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
- en Aspects Regarding the Origin and the Evolution of the Population and Settlements in the Întorsura Buzăului Depression, A. Niță, Geographia - Studia Universitas Babeș-Bolyai anul LX 2/2010, p. 100, accesat 2014.05.28
- Planșa 61, Op. cit. Bibliografie: România – atlas rutier
Bibliografie
- ***; România – atlas rutier, Ed. Cartographia Ltd., Budapesta, 2008, ISBN 978-963-352-646-0
Legături externe
- Anexă din 22/06/2000 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 338 din 20 iulie 2000