Partidul Național Român (1998)

Partidul Național Român (PNR) a fost un partid politic din România.

În primăvara anului 1998, Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) a absorbit Partidul Noua Românie și Partidul Liberal Creștin, formațiunea rezultată luând numele de Partidul Național Român", spre iritarea PNȚCD, care, prin Ion Rațiu, l-au contestat în instanță, până la urmă, instanța dând câștig de cauză noului partid[1]. Artizanul acestor mișcări a fost Virgil Măgureanu, fost șef SRI, care, ulterior, a fost ales în funcția de secretar general al PNR[1].

Istoric

După ce și-a dat demisia de la conducerea SRI, Virgil Măgureanu a intrat inițial în Partidul Noua Românie, un partid făcut de Ovidiu Trăsnea, prin '93-'94. Adeziunea lui Măgureanu a fost cel mai important moment politic din existența PNR. Acest partid a fuzionat ulterior cu Liga Creștină.

14 martie 1998: Partidul Național Român (PNR) a luat ființă în urma fuzionării a două formațiuni politice: PDAR și Partidul Noua Românie, în care s-a înscris, în ultima clipă, grupul liberal-creștin, desprins din Partidul Liberal-Creștin (PLC)[2].

7 septembrie 1998: tribunalul acceptă comasarea PDAR cu Partidul Noua Românie (PNR), condus de Virgil Măgureanu[3]. Noua formațiune politică se numește Partidul Național Român[3]. Președintele partidului, Mihai Berca, a declarat că orientarea politică a PNR, care are 150 de mii de membri, este de centru[3].

În martie 1999, președintele PNR era Viorel Cataramă.

Înainte de alegerile din noiembrie 2000, în septembrie 2000, PNR a fuzionat cu PUNR (cu care se afla în tratative din 1998[1][4][5]), alcătuind Alianța Națională (PUNR+PNR), care însă a realizat un scor electoral sub orice așteptări[6][7]. Ca rezultat al eșecului electoral din 2000, în decembrie 2001, PUNR a fost reînființat ca partid[6].

În iunie 2001, Alianța Națională a fuzionat cu Partidul Democrat, cu care se afla în tratative din ianuarie[8][9][10]. La acel moment, președintele Alianței Naționale era Virgil Măgureanu[11][12][13].

Note
  1. 1998, anul asezarilor politice timide, 29 decembrie 1998, evz.ro, accesat la 11 mai 2011
  2. Partidul National Roman vrea sa scoata Romania din criza, 16 martie 1998, evz.ro, accesat la 11 mai 2011
  3. Partidul lui Magureanu a intrat in legalitate, 8 septembrie 1998, evz.ro, accesat la 11 mai 2011
  4. PNR este aproape de fuziunea cu PUNR, 26 octombrie 1998, evz.ro, accesat la 11 mai 2011
  5. PUNR s-a dat cu Magureanu, 2 noiembrie 1998, evz.ro, accesat la 11 mai 2011
  6. PUNR incearca sa revina la viata, 11 mai 2002, Adevărul, accesat la 21 iunie 2011
  7. Partidul Unității Națiunii Române[nefuncțională] , infopolitic.ro, accesat la 21 iunie 2011
  8. PD negociaza o alianta cu partidul lui Magureanu, 25/01/2001, ziaruldeiasi.ro, accesat la 21 iunie 2011
  9. Roman si Magureanu nu incap in acelasi partid, 28/06/2001, ziaruldeiasi.ro, accesat la 21 iunie 2011
  10. Traian Basescu si serviciile secrete, 28 ianuarie 2005, Sabina Fati, Revista 22, accesat la 21 iunie 2011
  11. Presedintele PD isi asuma riscul fuziunii cu PNR, 25 mai 2001, evz.ro, accesat la 22 iunie 2011
  12. "Este de presupus ca vom conduce impreuna", 28 mai 2001, evz.ro, accesat la 22 iunie 2011
  13. Vrabia malai viseaza, 28 mai 2001, evz.ro, accesat la 22 iunie 2011
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.