Ordin (teoria inelelor)

În matematică un ordin în sensul teoriei inelelor⁠(d) este un subinel al unui inel , astfel încât

  1. este o algebră finit-dimensională peste corpul numerelor raționale
  2. generează peste astfel încât și
  3. este o -latice⁠(d) în .

Ultimele două condiții pot fi enunțate în termeni mai puțin formali: în plus, este un grup abelian liber⁠(d) generat de baza peste .

În general, pentru un domeniu de integritate conținut în corpul , se definește ca fiind un ordin într-o -algebră dacă este un subinel al lui care este o -latice completă.[1]

Dacă nu este un inel comutativ, ideea de ordin este încă importantă, dar fenomenele sunt diferite. De exemplu, cuaternionii Hurwitz⁠(d) formează un ordin maximal între cuaternionii cu coordonate raționale; ei nu sunt cuaternioni cu coordonate întregi în sensul cel mai evident. Ordinele maximale există în general, dar nu trebuie să fie unice: în general nu există un cel mai mare ordin, ci un număr de ordine maximale.

Exemple

Exemple de ordine:[2]

  • Dacă este inelul de matrici⁠(d) peste , atunci inelul de matrici peste este un ordin în
  • Dacă este un domeniu de integritate și o extindere separabilă⁠(d) finită a lui , atunci închiderea întreagă⁠(d) din în este un ordin în .
  • Dacă din este un element întreg⁠(d) peste , atunci inelul de polinoame⁠(d) este un ordin în algebra
  • Dacă este inelul⁠(d) al unui grup finit , atunci este un ordin pe

O proprietate fundamentală a -ordinelor este că fiecare element al unui -ordin este un element întreg⁠(d) peste [3]

Dacă închiderea întreagă a în este un -ordin, atunci acest rezultat arată că trebuie să fie un -ordin maximal în . Totuși, această ipoteză nu este întotdeauna satisfăcută: într-adevăr, nu trebuie să fie nici măcar un inel, și chiar dacă este un inel (de exemplu, când este comutativă), atunci nu trebuie să fie o -latice.[3]

Teoria algebrică a numerelor

Exemplul principal este cazul în care este un corp de numere⁠(d) iar este inelul său de numere întregi. În teoria algebrică a numerelor⁠(d) există exemple pentru orice , altul decât corpul rațional al subinelelor proprii ale inelului de numere întregi care sunt, de asemenea, ordine. De exemplu, în extinderea corpului a numerelor raționale gaussiene⁠(d) peste , închiderea întreagă a lui este inelul numerelor întregi gaussiene⁠(d) și deci aceasta este unicul -ordin maximal: toate celelalte ordine din sunt conținute în el, de exemplu subinelul numerelor complexe de forma , cu și numere întregi.[4]

Note

  1. Reiner (2003) p. 108
  2. Reiner (2003) pp. 108–109
  3. Reiner (2003) p. 110
  4. Pohst and Zassenhaus (1989) p. 22

Bibliografie

  • en Pohst, Michael; Zassenhaus, Hans (). Algorithmic Algebraic Number Theory. Encyclopedia of Mathematics and its Applications. 30. Cambridge University Press. ISBN 0-521-33060-2. Zbl 0685.12001.
  • en Reiner, Irving (). Maximal Orders. London Mathematical Society Monographs. New Series. 28. Oxford University Press. ISBN 0-19-852673-3. Zbl 1024.16008.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.