Documentar fictiv

Un documentar fictiv sau pseudo-documentar este o producție de film sau video care ia forma sau stilul unui film documentar, dar nu prezintă evenimente reale. Mai degrabă se folosesc elemente fictive pentru a spune povestea. Pseudo-documentarul, spre deosebire de mockumentar, nu este întotdeauna destinat satirei sau umorului. Poate folosi tehnici ale documentarelor, dar cu platouri, actori sau situații fabricate și poate utiliza efecte digitale pentru a modifica scena filmată sau chiar pentru a crea o scenă complet sintetică.[1][2][3]

Exemple de filme în care apar scurte documentare fictive: Mad Max 2,[4] Citizen Kane, Mr. Arkadin.[5]

Note

Jacobs, Delmar G. (2000). Revisioning film traditions: the pseudo-documentary and the neoWestern. Mellen Press. pp. 55–56. ISBN 0773476490.
Jacobs, Delmar G. (2009). Interrogating the Image: Movies and the World of Film and Television. University Press of America. pp. 30, 188–194. ISBN 0761846328.
Jacobs, Delmar G. (1997). Pseudo-documentary: Form and Application in Narrative Feature Film. University of South Florida.
Bordwell, David; Thompson, Kristin (2004). Film art: an introduction (ed. 7). McGraw-Hill. p. 132. ISBN 0072484551.
Rosenbaum 2007, p. 133

Vezi și

Școala din Budapesta (Documentarism)

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.

[1] Jacobs, Delmar G. (2000). Revisioning film traditions: the pseudo-documentary and the neoWestern. Mellen Press. pp. 55–56. ISBN 0773476490.

[Jacobs2009-2] Jacobs, Delmar G. (2009). Interrogating the Image: Movies and the World of Film and Television. University Press of America. pp. 30, 188–194. ISBN 0761846328.

[3] Jacobs, Delmar G. (1997). Pseudo-documentary: Form and Application in Narrative Feature Film. University of South Florida.

[Art-4] Bordwell, David; Thompson, Kristin (2004). Film art: an introduction (ed. 7). McGraw-Hill. p. 132. ISBN 0072484551.

[5] Rosenbaum 2007, p. 133