Teoctist I (mitropolit al Moldovei)

Sfăntul Ierarh Teoctist I (n. cca. 1410 – d. 18 noiembrie 1477) a fost mitropolit al Mitropoliei Moldovei între 1455–1477. Mitropolia respectivă își avea pe atunci sediul la Suceava, care era totodată capitala Țării Moldovei. Teoctist a fost de etnie bulgară, fiind hirotonit arhiereu în anul 1451 de către patriarhul Nicodim al II-lea de Peć.[2] Mitropolitul Teoctist a fost cel care l-a învestit ca domn pe Ștefan cel Mare în anul 1457, pe câmpul numit Direptate.

Teoctist I
Date personale
Născut1410 Modificați la Wikidata
Decedat18 noiembrie 1477
ÎnmormântatMănăstirea Putna Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*]​ Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot ortodox[*]​ Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
PredecesorIoachim
SuccesorGheorghe I de Neamțu
Sfântul Ierarh Teoctist I
Date personale
Născutcca. 1410
Decedat18 noiembrie 1477
Suceava, Moldova
ÎnmormântatMănăstirea Putna Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*]​ Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot ortodox[*]​ Modificați la Wikidata
Venerație
Venerat înBiserica Ortodoxă Română[1]
Canonizatde către Sfântul Sinodul al Bisericii Ortodoxe Române
Rămășițe pământeștiMănăstirea Putna
Sfinți

Cariera ecleziastică

Teoctist a fost unul din adversarii reconcilierii cu Biserica Catolică în contextul conciliului de la Ferrara-Florența din anii 1438-1439. Mitropolitul Damian al Moldovei, participant la conciliu, a semnat actul de uniune cu Roma. Urmașul său în scaunul de arhiepiscop al Sucevei și mitropolit al Moldovei, Ioachim, a fost alungat din Moldova de gruparea din jurul lui Teoctist, care i-a luat locul. Schimbarea de direcție s-a produs în anul 1455, după căderea Constantinopolului și în timpul domniei lui Alexăndrel. Dimitrie Cantemir relatează (confundându-l pe Alexăndrel cu Alexandru cel Bun) în „Descrierea Moldovei”:[3]

„Dar când mitropolitul moldovean a trecut, la acest sinod [...] de partea papistașilor , atunci urmașul său, cu numele Theoctist — diacon al lui Marcu din Efes, bulgar de neam, ca să stârpească aluatul papistașilor din biserica moldovenească și să taie celor tineri prilejul de a citi vicleșugurile papistașilor — l-a sfătuit pe Alexandru cel Bun să izgonească din țară nu numai pe oamenii de altă lege, ci și literele latinești și să pună în locul lor pe cele slavonești.[4]”

Mitropolitul Teoctist I apare în sursele istorice și ca fiind cel care l-a binecuvântat și l-a uns ca Domn pe Ștefan cel Mare în anul 1457, pe câmpul numit Direptate. I-a fost sfetnic credincios voievodului, atât pentru treburile lumești cât și în cele duhovnicești. S-a implicat și în construirea Mănăstirii Putna, măreața ctitorie a lui Ștefan, ulterior necropolă domnească, dar și loc de veci pentru mitropolitul însuși. La târnosirea sfântului lăcaș, ce a avut loc la 3 septembrie 1469, „era de față întreg clerul moldovenesc, în frunte cu Mitropolitul Teoctist al Moldovei, cu Episcopul Tarasie al Romanului și cu primul egumen al Putnei, Arhimandritul Ioasaf”.[5]

Locul de veci

Lespedea sa funerară, aflată la Mănăstirea Putna, are următoarea inscripție: „Binecinstitorul Domn al Țării Moldovei, Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a împodobit mormântul acesta părintelui nostru Mitropolitul Sucevei Preasfințitul Kir Teoctist care a și murit în anul 6986, luna noiembrie 18”.[6][7]

În literatură

Axinte Uricariul a adnotat în Letopisețul Țării Moldovei că „află-se scris la un létopiseț sârbescu de Azarie călugărul precum în zilele acestui domnu, Alixandru Vodă, s-au hirotonit preaosfințitul [sic] mitropolitul chir Theoctist de Nicodim din Țara Sîrbască”.[8][9]

Mitropolitul Teoctist este unul din personajele romanului Frații Jderi de Mihail Sadoveanu, roman care tematizează epoca lui Ștefan cel Mare.

Note
  1. sfant.ro, www.sfant.ro
  2. Ștefan Pop, Românii la conciliul din Florența, 1909, p. 316.
  3. https://ro.wikisource.org/wiki/Descrierea_Moldovei Partea Eclesiastică și Literară, Cap. V
  4. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, traducere de Petre Pandrea, Editura Minerva, București, 1981, p. 257.
  5. Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor, Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 54.
  6. „Lespedea funerară a Mitropolitului Teoctist I de la Mănăstirea Putna (despre)”, Putna.ro, accesat în
  7. Epifanie Norocel. „Mormintele voievodale de la Putna”. CrestinOrtodox.ro. Accesat în .
  8. Letopisețul Țării Moldovei, de când s-au descălecat țara
  9. „Alixandru Vodă” nu se referă la Alexandru cel Bun, ci la nepotul acestuia, Alexandru al II-lea.

Bibliografie
Lectură suplimentară
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.