Rezonanță (chimie)

În chimie, rezonanța sau mezomeria[1][2] face referire la oscilarea structurii chimice a unei substanțe între formele ei izomere electronic. Rezonanța este o metodă de a descrie electronii delocalizați din anumite molecule sau ioni poliatomici, în care legăturile nu pot fi reprezentate prin structuri Lewis. O astfel de moleculă sau ion cu electroni delocalizați prezintă două sau mai multe structuri de rezonanță.[3]

Pentru alte sensuri, vedeți Rezonanță.
Cele două structuri de rezonanță ale dioxidului de azot

Fiecare structură de rezonanță poate fi reprezentată cu ajutorului unei structuri Lewis, cu un număr natural de legături covalente realizate între fiecare pereche de atomi din cadrul structurii.[4] Toate structurile Lewis sunt folosite împreună pentru a descrie structura adevărată a moleculei, care este un intermediar aproximativ între structurile de rezonanță, fiind astfel denumit hibrid de rezonanță.[5] Structurile de rezonanță diferă doar prin poziția electronilor, și nu prin poziția nucleelor.

Vezi și

Referințe
  1. IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online:  (2006-) „Mesomerism”.
  2. „Mezomerie” la DEX online Accesat la 20 august 2017
  3. IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online:  (2006-) „Resonance”.
  4. IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online:  (2006-) „contributing structure”.
  5. Pauling, Linus (). „The Concept of Resonance”. The Nature of the Chemical Bond – An Introduction to Modern Structural Chemistry (ed. 3rd). Cornell University Press. pp. 10–13.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.