Mark Boceacer

S-a născut în colonia evreiască Briceva (acum în raionul Dondușeni, Republica Moldova) din ținutul Soroca, gubernia Basarabia, (Imperiul Rus). A luat parte la mișcarea revoluționară din Basarabia. În 1921 a devenit membru al Comitetului provizoriu (clandestin) al Partidului Comunist.[1] Mai târziu, odată cu înfrângerea revoluției în Basarabia, s-a refugiat în URSS.

A absolvit Institutul „Profesorilor Roșii” din Moscova. Până în 1931 a fost cercetător la Facultatea de genuri literare și jurnalistice a Institutului de Stat pentru Jurnalism.[2] În anii 1931-1933, a fost Director al Institutului de Cercetare în Lingvistică pe lângă Comisariatul Popular al Educației și, ulterior, redactor-șef al revistei „Revoluția și limba”. În timpul conducerii institutului de Boceacer, au fost demiși din institut, slaviștii Afanasi Selișcev, Nikolai Karinski, Samuil Bernstein.

După închiderea Institutului de cercetare lingvistică, a fost numit redactor executiv al revistei „Arctica sovietică”, ulterior, a făcut parte fin comitetul editorial al revistei „Basarabia roșie”.

A fost autor al unor lucrări critice asupra literaturii sovietice contemporane, unul dintre autorii multivolumului „Enciclopedie literară”, de asemenea, unul dintre fondatorii teoriei genurilor jurnalistice din URSS.[3] Compilator al lucrărilor colectate ale lui Nikolai Garin-Mihailovski în trei volume (1936).

A fost arestat (Marea Epurare) la 22 martie 1938, și condamnat la moarte la 25 septembrie același an; mai târziu a fost implicat și într-un alt caz, a fost împușcat pe 4 martie 1939.[4][5]

• Молдавия („Moldova”). Moscova—Leningrad: GosIzdat, 1926.
• Газетное хозяйство: опыт пособия по газетно-издательскому делу („Economia ziarelor: experiența unui manual pentru publicarea ziarelor”). Moscova—Leningrad: GosIzdat, 1929.
• Живая природа и мёртвые люди („Viața vie și oamenii morți”). Moscova: Literatura artistică, 1932.
• 1917 год в Москве: хроника революции („1917 la Moscova: Cronologia revoluției”; colecție, ediție generală). Moscova: Muncitorul din Moscova, 1934.