Maria Luiza de Orléans

Maria Luiza de Orléans (26 aprilie 1662 - 12 februarie 1689) a fost prima soție a regelui Carol al II-lea al Spaniei din 1679 până în 1689.

Maria Luiza de Orléans
Date personale
Născută	26 martie 1662 Palais-Royal, Paris, Regatul Franței
Decedată	12 februarie 1689 (26 de ani)[1][2][3] Madrid, Madrid⁠(d), Spania
Înmormântată	Mănăstirea El Escorial Panteón de Infantes[*]​
Cauza decesului	sindromul multiplei insuficiențe de organe[*]​
Părinți	Filip I, Duce de Orléans Anne Henrietta a Angliei
Frați și surori	Anne Marie de Orléans Élisabeth Charlotte de Orléans Philippe-Charles d'Orléans[*][[Philippe-Charles d'Orléans (Duke of Valois)|​]] Filip al II-lea, Duce de Orléans
Căsătorită cu	Carol al II-lea al Spaniei (din 19 noiembrie 1679)
Ocupație	regină consoartă
Limbi vorbite	limba spaniolă

Maria Luiza era fiica cea mare a lui Philippe I, Duce de Orléans, fratele mai mic al regelui Ludovic al XIV-lea și a primei sale soții, prințesa Anne Henrietta a Angliei. În 1670, când Maria Luiza avea opt ani, mama sa a murit. În anul următor, 1671, tatăl ei s-a căsătorit cu Elizabeth Charlotte, Prințesă palatină, care a devenit ca o mamă pentru Maria Luiza și pentru sora ei mai mică Anne Marie de Orléans (viitoare regină a Sardiniei). În timpul vieții sale, Maria Luiza a menținut o corespondență strânsă cu mama ei vitregă.

La 19 noiembrie 1679, Maria Luiza se căsătorește cu regele Carol al II-lea al Spaniei, în Quintanapalla, aproape de Burgos, Spania. Cuplul nu a avut copii. După ani de zile de înstrăinare și de nostalgie față de perioada când era în Franța, alături de familia sa, Maria Luiza s-a refugiat în mâncare. În ultimii ani ai vieții sale a devenit supraponderală.

A murit la 12 februarie 1689 la numai 26 de ani, la aceeași vârstă la care a murit mama sa, Anne Henrietta a Angliei.