Marie Anne de Bourbon (1689–1720)

Marie Anne a fost fiica cea mare a Mariei Thérèse de Bourbon și a soțului acesteia, François Louis, Prinț de Conti. Tatăl ei nu a întors afecțiunea soției sale; el a dus o viață libertină, având numeroase aventuri cu membri de ambele sexe. Viața lui scandaloasă a cauzat tensiuni și l-a îndepărtat de familie.

Marie Anne s-a născut prințesă de sânge la Palatul Versailles. De la naștere până la căsătorie, la vârsta de 24 de ani, a fost cunoscută ca Mademoiselle de Conti, derivat din titlul tatălui ei. Marie Anne a fost cel mai mare din cei șapte copii, deși numai trei au ajuns la vârsta adultă: fratele ei mai mic, Louis Armand, care îl va succedat pe tatăl ei ca Prinț de Conti în 1709 și sora ei mai mică Mademoiselle de La Roche-sur-Yon care va muri fără copii. Marie Anne a fost considerată cea mai frumoasă dintre cele două surori. S-a împăcat cu mama ei după decesul tatălui ei în 1709.

A fost apropiată de bunica maternă, Anne Henriette de Bavaria.[1] Potrivit Ducesei de Orléans, Marie Anne a fost responsabilă de căsătoria ei cu Ducele de Bourbon, ea vrând să prevină ca verișoara ei Orléans, Marie Louise Élisabeth d'Orléans[2] să se căsătorească cu primul prinț de sânge, cel mai important personaj masculin de la Curtea Franței, imediat după familia regală. În 1713, la vârsta de 24 de ani, ea s-a căsătorit cu vărul din partea maternă Louis Henri, Duce de Bourbon și Prinț de Condé în urma decesului tatălui acestuia în 1710. La Condé, la 9 august, ea și fratele ei s-au căsătorit cu doi frați Condé. Fratele ei s-a căsătorit cu Louise Élisabeth de Bourbon.

Soțul ei era fiul cel mare al lui Louise Françoise de Bourbon - fiica recunoscută a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și a metresei acestuia, Madame de Montespan

Noul cuplu, în ciuda faptului că au fost căsătoriți șapte ani, nu au avut niciodată copii. În timpul mariajului, ea a avut o aventură cu Chevalier du Challar. Marie Anne a murit la Paris în 1720 la vârsta de 30 de ani.