Mârșa, Giurgiu

Mârșa (în trecut, și Mârșa) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Mârșa
—  comună  —

Mârșa se află în România
Mârșa
Mârșa
Mârșa (România)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}})
Țară România
Județ Giurgiu
SIRUTA104225
ReședințăMârșa[*]​
ComponențăMârșa[*]​
Guvernare
 - primar al comunei Mârșa[*]​Virginia Drăgan[*]​[1][2] (PSD, )
Suprafață
 - Total57,7 km²
Altitudine97 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total2.646 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal087160
Prezență online
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Așezare

Comuna este situată în nord-vestul județului, în Câmpia Găvanu-Burdea (parte a Câmpiei Române), pe malul drept al râului Dâmbovnic, la limita cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua județeană DJ601 care o leagă spre nord și est de Roata de Jos, Crevedia Mare (unde se intersectează cu DN61), Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov la Ciorogârla (unde se termină în autostrada A1), și spre sud-vest în județul Teleorman la Videle. Lângă Mârșa, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ412C, care duce spre nord-est la Bucșani (unde se intersectează cu DN61) și Ogrezeni.[3]

Demografie




Componența etnică a comunei Mârșa

     Români (93,08%)

     Alte etnii (0,08%)

     Necunoscută (6,84%)




Componența confesională a comunei Mârșa

     Ortodocși (92,86%)

     Alte religii (0,19%)

     Necunoscută (6,95%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mârșa se ridică la 2.646 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.869 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,08%), iar pentru 6,84% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,86%), iar pentru 6,95% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

Comuna Mârșa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Virginia Drăgan[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal3        

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Neajlov a județului Vlașca și era formată doar din satul de reședință, cu 1100 de locuitori. Existau în comună o biserică și o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 10 fete).[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2241 de locuitori în satele Mârșa și Ciupagea (ultimul preluat de la comuna Uești-Goleasca.[9]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. În 1968, comuna a trecut la județul Ilfov, tot atunci satul Ciupagea fiind desființat și comasat cu satul Mârșa.[10][11] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[12]

Monumente istorice

Cinci obiective din comuna Mârșa sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei, faza III) aflată pe dreapta drumului spre Roata de Jos; și așezarea din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu) aflată pe dreapta drumului spre Obedeni și Goleasca. Celelalte trei sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1890); conacul N. Cioflec (1850), ulterior Oscar Han; și conacul Dr. Lazarovici (secolul al XIX-lea).

Personalități

Criticul literar Radu G. Țeposu a lucrat ca profesor de limba și literatura română la școala din Mârșa în perioada 1978-1983.[13]

Note
  1. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
  2. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  3. Google Maps – Mârșa, Giurgiu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc.
  4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  8. Lahovari, George Ioan (). „Mîrșia” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 368.
  9. „Comuna Mârșa în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
  10. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  11. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  12. „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  13. BACIU, Angela - „Interviu in memoriam cu Radu G. Țeposu”, 2009[nefuncțională] ; inserat 19 februarie 2011


This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.