Kuzman Șapkarev
Kuzman Anastasov Șapkarev (în bulgară Кузман Анастасов Шапкарев; n. , Ohrid, Imperiul Otoman – d. , Sofia, Regatul Bulgariei) a fost un folclorist, etnograf și om de știință bulgar din Macedonia otomană, autor de cărți și studii etnografice și o figură importantă în Renașterea națională a Bulgariei.[2][3]
| Kuzman Șapkarev | |
![]() | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Ohrid, Imperiul Otoman |
| Decedat | (75 de ani) Sofia, Regatul Bulgariei |
| Căsătorit cu | Elisaveta Shapkareva[*] |
| Copii | Kliment Șapkarev[*] Evtim Shapkarev[*] Ivan Șapkarev[*] |
| Cetățenie | |
| Ocupație | lingvist judecător jurist scriitor |
| Limbi vorbite | Limba macedoneană[1] |
| Activitate | |
| Organizații | Academia de Științe a Bulgariei[*] |
| Premii | Za grajdanska zasluga[*] |
| Semnătură | |
Biografie
S-a născut în Ohrid în 1834. A fost profesor în numeroase școli bulgare în Orhid, Bitola, Prilep, Kukuș, Salonic (1854-1883). În aceste orașe a fost în special activ în introducerea limbii bulgare în școlile locale. El a inițiat înființarea a doua licee bulgare în Solun în 1882-1883.
Șapkarev a contribuit la numeroase reviste și ziare bulgare: Tsarigradski vestnik („Ziarul de Constantinopol”), Gaida („Cimpoi”), Macedonia, Pravo („Dreptul”), Savetnik („Sfătuitorul”), Balgarska pcela („Albina bulgară”) și altele. A colaborat cu revoluționarul Gheorghi Rakovski și în domeniul etnografiei i-a asistat pe Frații Miladinov.
Dupa 1883 a trăit în Rumelia Orientală și Bulgaria, în Plovdiv, Sliven, Stara Zagora, Vraca și Orhanie. Pe lângă ocupația de om de știință și funcționar public în Bulgaria, a lucrat ca notar și judecător.
Din 1900 a fost membru al Academiei Bulgare de Științe.
Cartea sa autobiografică este intitulată „Materiale pentru renașterea spiritului național bulgar în Macedonia.”
Primul său fiu, Kliment, a fost unul dintre activiștii principali ai Organizației Revoluției Interne din Macedonia[4], iar al doilea, Ivan, a fost un ofițer cu grad înalt în Armata Bulgară.
Onoruri
- Contrafortul Șapkarev de pe Coasta Fallières, Antarctica este numit după el.
Note
- CONOR[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - Autobiography of Kuzman Shapkarev, 1864, Macedonian review, year ІІІ, 1927, № 1, № 2.; Also in "Materials for the Revival of Bulgarian national spirit in Macedonia"
- MacDermott, Mercia (1998). Bulgarian Folk Customs. Jessica Kingsley. p. 31. ISBN 1-85302-485-6.
- Николов, Борис. ВМОРО – псевдоними и шифри 1893–1934, Звезди, 1999, стр. 6.
