Jerzy Lutowski

S-a născut, potrivit cărții Literatura polska. Przewodnik encyklopedyczny („Literatura poloneză. Ghid enciclopedic”), la 23 iunie 1923 în orașul Liov.[4][5][6] Acestă dată este gravată pe piatra sa funerară, dar cu toate acestea nu este sigură.[5] Dicționarul Współcześni polscy pisarze i badacze literatury („Scriitori și cercetători literari polonezi contemporani”) menționează data de 23 iunie 1918, pe baza cercetării personale realizate de un membru al Uniunii Scriitorilor Polonezi în 1951.[5]

În 1938 a început studii medicale la Universitatea „Ioan Cazimir” din Liov. În septembrie 1939 a luptat ca voluntar pentru apărarea Liovului, apoi a lucrat într-un spital militar. Începând din 1941 a realizat munci fizice: în atelierele auto din Liov, ca muncitor feroviar la Gara de Vest a Varșoviei. După ce a fost transferat la Varșovia, a făcut parte din mișcarea de rezistență Armia Krajowa.[5][6] A luat parte la Revolta din Varșovia[5][6] ca membru al companiei sanitare a batalionului „Kiliński”.

După război și-a completat studiile la Facultatea de Medicină a Universității „Maria Curie-Skłodowska” din Lublin (1945–1949), obținând calificarea de medic.[6] A debutat în 1945 ca publicist în ziarul Rzeczpospolita din Lublin și a publicat prima sa piesă de teatru în 1950.[5] A fost preocupat în scrierile sale de chestiunile morale, precum și de conflictele socio-politice și morale din Polonia postbelică.[6] În perioada 1957–1964 a fost director artistic al studioului de film „Czołówka”.[5] A făcut parte din Asociația Cineaștilor Polonezi.[5] A fost decorat cu Crucea de Merit de aur în 1952, cu Crucea de Cavaler a Ordinului Polonia Restituta în 1956 și mai târziu cu Crucea Revoltei din Varșovia.[5]

Începând din 1966 a lucrat ca medic la Clinica de Gastroenterologie și Boli Metabolice din Varșovia.[5] A fost președintele Uniunii Scriitorilor Medici Polonezi (1970-1975 și 1980-1985) și vicepreședinte al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici (1973-1985).[5][6]

A murit la 3 ianuarie 1985 (după altă sursă, la 4 ianuarie 1985) la Paris și a fost înmormântat în Cimitirul Militar Powązki din Varșovia (secțiunea B/21 (5/11)).[4][5][6]

Proză:

• Próba sił (1950)
• Wzgórze 35 (1951)
• Drzwi pancerne „B” (1952)
• Kret (1954)
• Ostry dyżur (1956)
• Szkoła dobroczyńców (1957–1965)
• Ostatni po Bogu (1968)

Piese de teatru:

• Sprawa rodzinna (1952)
• Ostry dyżur (1955)
• Czarna Mańka (1959; în colaborare cu Jerzy Waldorff, muz. Zbigniew Turski)
• Okulary (1961)

Scenarii de film:

• Cena barykady (1958; nerealizat, publicat în același an în volumul sub același titlu)
• Pociąg (1959; în colaborare cu Jerzy Kawalerowicz)
• Czerwone berety (1962; adaptarea nuvelei Pół godziny przyjaźni de Albin Siekierski)
• Ostatni po Bogu (1968)
• Pan Wołodyjowski / Przygody pana Michała (1969; în colaborare cu Jerzy Hoffman, adaptarea romanului Pan Wołodyjowski de Henryk Sienkiewicz)

Varia:

• textul cântecului W stepie szerokim (Pieśń o Małym Rycerzu) (1969; muz. Wojciech Kilar)
• Teatrzyk „Ildeforma” (1971; ciclu de schițe satirice publicate în Polityka)

• Bartelski, Lesław M. Polscy pisarze współcześni, 1939–1991: Leksykon. Wydawn. Nauk. PWN. ISBN 83-01-11593-9.
• Współcześni polscy pisarze i badacze literatury. Słownik biobibliograficzny. 5. Jadwiga Czachowska, Alicja Szałagan (red.). Varșovia: Wydawnictwa Szkolne i Pedagogiczne. 1997. pp. 145–147. ISBN 83-02-06694-X. Accesat în 16 iunie 2019.

• en Jerzy Lutowski la Internet Movie Database
• pl pl Jerzy Lutowski în baza de date filmweb.pl
• pl pl Jerzy Lutowski în baza de date filmpolski.pl