Ibrahim Traore
Ibrahim Traoré (n. , Bondokuy(d), Regiunea Boucle du Mouhoun, Burkina Faso, Burkina Faso) este un ofițer militar din Burkina Faso actual fiind președintele Burkinei Faso. El a devenit președinte al Burkinei Faso pe 30 septembrie 2022 din cauza unei lovituri de stat care l-a înlaturat pe fostul președinte Paul-Henri Sandaogo Damiba. La vârsta de 35 de ani, Traoré este al doilea cel mai tânăr lider în serviciu și cel mai tânăr președinte în serviciu din lume.[2]
| Ibrahim Traoré | |
![]() | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (36 de ani) Bondokuy(d), Regiunea Boucle du Mouhoun, Burkina Faso, Burkina Faso |
| Cetățenie | |
| Religie | islam |
| Ocupație | ofițer |
| Limbi vorbite | limba franceză |
| President of Burkina Faso | |
| Deținător actual | |
| Funcție asumată [1] | |
| Precedat de | Paul-Henri Sandaogo Damiba[*] |
| Alma mater | University Joseph Ki-Zerbo[*] |
| Prezență online | |
Tinerețe
Ibrahim Traoré s-a născut în Kéra, Bondokuy, provincia Mouhoun, la 14 Martie 1988 în Burkina Faso.[3] După ce a primit studiile primare, s-a mutat în Bobo-Dioulasso unde a urmat un liceu. Toți cei din liceu îl cunoșteau ca pe un elev „timid'' și „tăcut'', dar foarte „inteligent'', adesea rezolva disputele dintre colegii săi. A făcut parte din Asociația Studenților Musulmani și Asociația Marxistă Association nationale des étudiants du Burkina (Asociația Națională a Studenților din Burkina). A absolvit facultatea cu onoare.[3]
Carieră militară
Traoré s-a alăturat armatei Burkinei Faso în 2009 și a absolvit Academia Militară Georges-Namoano. A fost trimis în Maroc pentru pregătire antiaeriană înainte de a fi transferat la o unitate de infanterie din Kaya, un oraș din nordul Burkinei Faso.[4] Promovat locotenent în 2014, Traoré s-a alăturat forței ONU de menținere a păcii din nordul Mali în misiunea „Misiunea Multidimensională Integrată de Stabilizare a Națiunilor Unite în Mali” (MMISN). În 2018, el a fost citat drept unul dintre soldații MMISN care „au dat dovadă de curaj” în timpul atacurilor majore ale rebelilor din regiunea Tombouctou.[4] Ulterior, s-a întors în Burkina Faso, unde a asistat la operațiuni împotriva escaladării insurgenței jihadiste.[4] Traoré a luptat la Djibo[3] , în „ofensiva Otapuanu” din 2019 și în alte câteva operațiuni de contra-insurgență în nordul țării. În 2020, a fost promovat căpitan și a început să vadă corupția din cadrul guvernului, a văzut lipsa generalizată de echipament a soldaților, în timp ce politicienii distribuiau „valize de bani” pentru mită. El a devenit treptat purtătorul de cuvânt al soldaților staționați în nord, care erau frustrați de guvernul lor.
Ridicare la putere
Traoré a făcut parte din grupul de ofițeri din armată care a susținut lovitura de stat din Burkina Faso din Ianuarie 2022 și a adus la putere Mișcarea patriotică pentru salvgardare și restaurare junta militară.[5] Toți oamenii au fost nemulțumiți de fostul lider al juntei Paul-Henri Sandaogo Damiba,din cauza lipsei sale de performanță de a distruge jihadiștii din părțile de nord ale țării. Mai târziu, Traoré a susținut că el și alți ofițeri au încercat să-l determine pe Damiba să se „re concentreze” asupra rebeliunii, dar în cele din urmă a optat să-l răstoarne, deoarece „ambițiile lui se abateau de la ceea ce ne-am propus”.[6] Nemulțumirea cu privire la situație a fost cea mai mare în rândul ofițerilor mai tineri care au luptat împotriva rebelilor din linia frontului. În plus, au existat întârzieri la salariile trupelor „Cobra”. Când comploterii și-au lansat lovitura de stat,Traoré și-a păstrat gradul de căpitan și a devenit șeful Mișcării Patriotice pentru Salvare și Restaurare.[6]
Președinție
În calitate de președinte, Traoré și-a menținut comportamentul enigmatic și foarte formal pentru care era deja cunoscut înainte de a ajunge la putere. El a păstrat un control strâns asupra comunicării sale și a încercat cu grijă să se prezinte ca un lider de război adecvat, posibil pentru a evita imaginea publică slabă a predecesorilor săi. Președinția sa a înregistrat, de asemenea, o creștere a propagandei pro-guvernamentale în mass-media tradițională din Burkina Faso și în social media. Din punct de vedere politic, jurnalistul Le Monde Sophie Douce l-a descris pe Traoré ca fiind influențat de marxism și panafricanism.[7] Pe februarie 2023, guvernul lui Traoré a expulzat forțele franceze care asistau în lupta împotriva insurgenței locale din Burkina Faso.[8] Ulterior, el a declarat că „Ne dorim cu adevărat să ne uităm la alte orizonturi, pentru că vrem parteneriate câștig-câștig”, susținând diversificarea parteneriatelor internaționale ale Burkinei Faso. În aprilie, el a declarat o „mobilizare generală” a populației pentru a sprijini armata, deoarece forțele rebele au continuat să crească rata atacurilor lor.[9] Traoré publicly pledged to reconquer all rebel-held areas and that there would be no negotiations until the insurgency had been greatly weakened.[7] În luna următoare, Traoré a pus sub semnul întrebării restabilirea planificată a democrației pentru 2024, declarând că alegerile nu pot fi organizate decât dacă insurgenții au fost respinși și situația de securitate a fost îmbunătățită.[10]
La 26 septembrie 2023, elemente nemulțumite ale armatei au încercat fără succes să-l răstoarne pe Traoré.
Acuzații privind alianța cu Rusia
Potrivit Reuters și New York Times, Traoré a fost suspectat că ar avea o legătură cu organizația mercenară rusă Wagner Group din cauza faptului că și-a exprimat opinii anti-franceze și pro-ruse.[11]
Note
- https://www.theguardian.com/world/2022/sep/30/burkina-fasos-military-leader-ousted-in-second-coup-this-year Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - AFP (), „At 34, Burkina's new junta chief Ibrahim Traore is world's youngest leader”, The Hindu (în engleză), ISSN 0971-751X, accesat în
- „Au Burkina Faso, le capitaine Ibrahim Traoré, le président énigmatique qui défie la France”, Le Monde.fr (în franceză), , accesat în
- „Burkina Faso: Ibrahim Traoré proclaimed President, Damiba ousted” (în engleză). The Africa Report.com. Accesat în .
- „Au Burkina Faso, le capitaine Ibrahim Traoré, le président énigmatique qui défie la France”, Le Monde.fr (în franceză), , accesat în
- „French army officially ends operations in Burkina Faso” (în engleză). France 24. . Accesat în .
- „'General mobilisation' declared in Burkina Faso after series of terrorist attacks” (în engleză). France 24. . Accesat în .
- „'No elections without security': Burkina Faso's 2024 vote in question after 40 killed in attacks” (în engleză). France 24. . Accesat în .
- Peltier, Elian (), „In Burkina Faso, the Man Who Once Led a Coup Is Ousted by One”, The New York Times (în engleză), ISSN 0362-4331, accesat în
.png.webp)