Halițivca, Putila

Localitatea Halițivca a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Halițivca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci.

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Halițivca a făcut parte din componența României, în Plasa Putilei a județului Rădăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și comunități de români și de evrei.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Halițivca face parte din raionul Putila al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1 (1+0), reprezentând 0,24% din populație [1]. În prezent, satul are 677 locuitori, preponderent ucraineni.

Componența lingvistică a localității Halițivca

     Ucraineană (99,41%)

     Alte limbi (0,59%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Halițivca era vorbitoare de ucraineană (99,41%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[2]

1989: 410 (recensământ) [3]

2007: 677 (estimare)

• Datele generale ale recensământului din 2001 Arhivat în 13 noiembrie 2007, la Wayback Machine.
• Date detaliate privitoare la numărul românilor Arhivat în 22 martie 2008, la Wayback Machine.
• Românii din Cernăuți