Fodorhaza

Localitatea a fost înființată în anul 1818, cu 48 de familii catolice de origine germană;[2] după alte surse, localitatea ar fi fost fondată între anii 1838 și 1840.[3]

O descriere a satului este relatată de dr. Samu Borovszky, în Magyarország vármegyéi és városai: Torontál vármegye (în traducere: Comitatele și orașele Ungariei: comitatul Torontal), din anul 1911:

„În apropierea râului „Jaruga” se află un mic sat. Acesta are 45 de case și 175 de locuitori de origine germană, care sunt romano-catolici. Oficiul poștal este la Gad, iar stația de telegraf și cea de tren sunt la Rudna. Acest mic sat a fost fondat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, între anii 1838 și 1840.”[4]

Fodorhăz era localizată la sud-vest de Gad și la nord-est de Toager.

Până la semnarea Tratatului de la Trianon, în 4 iunie 1920, când a devenit parte a Regatului României, localitatea făcea parte din Comitatul Torontal, Regiunea Modoș.[5]

Între 1930 și 1941 localitatea fost absorbită în Gad.

Monitorul Oficial din 26 mai 1942 consemnează faptul că în comuna Fodorhăz exista o școală primară, fondată în 1860[6], cu un învățător, care trecuse de sub conducerea Episcopiei Romano-Catolice din Timișoara, sub conducerea Grupului Etnic German, la data de 6 mai 1942.[7]

În 1945, populația de etnie germană din localitate a fost deportată în Uniunea Sovietică.[8]

Mai târziu, în 1956, satul a devenit din nou de sine stătător, dar ulterior a fost abandonat și a dispărut după inundațiile din 1966.

A fost desființat și absorbit în localiatea Gad în 1968, conform Buletinului Oficial nr. 165 din 20 decembrie 1968.[9]