Eugenio Lucas Velázquez

Eugenio Lucas Velázquez (n. , Madrid, Madrid⁠(d), Spania – d. , Madrid, Noua Castilie⁠(d), Spania) a fost un pictor spaniol în stil romantic, cunoscut pentru scenele de gen și costumbriste care prezentau adesea elemente fantastice. Sursele din secolul al XIX-lea se referă la el ca Eugenio Lucas Padilla, ceea ce a provocat o oarecare confuzie,[8] deși pare rezonabil să presupunem că Velázquez a fost un nume adoptat. Puține dintre picturile sale sunt semnate, ceea ce cauzează o problemă de atribuire.

Eugenio Lucas Velázquez
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Madrid, Madrid⁠(d), Spania Modificați la Wikidata
Decedat (53 de ani)[1][2][3][5] Modificați la Wikidata
Madrid, Noua Castilie⁠(d), Spania Modificați la Wikidata
CopiiEugenio Lucas Villaamil[6] Modificați la Wikidata
Cetățenie Spania Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba spaniolă[7] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiReal Academia de Bellas Artes de San Fernando[*][[Real Academia de Bellas Artes de San Fernando (Spanish art school, museum and gallery in Madrid, Spain)|]]  Modificați la Wikidata
Opere importanteBullfight and greasy pole[*][[Bullfight and greasy pole (pictură de Lucas Velázquez)|]]  Modificați la Wikidata

Biografie

Alegorie despre avariția

S-a născut într-o familie de clasa de mijloc din Madrid și a fost inițial dulgher. Studiile sale artistice sunt greu de reconstituit. În catalogul care însoțește lucrările sale la Exposition Universelle (1855), afirmă că a frecventat Real Academia de Bellas Artes din San Fernando și a studiat cu José de Madrazo⁠(d), deși a abandonat clasicismul predat acolo. Se știe că a expus patru lucrări la Academia în 1841 și a petrecut ore lungi copiind picturile de la Museo del Prado; în special cele ale lui Goya și Diego Velázquez.[8]

S-a înrolat în Miliția Națională în 1843 și a fost membru până la sfârșitul anilor 1850. În anul următor, s-a căsătorit cu Martina Hernández Muñoz. În 1848, aparent suferind de dificultăți financiare, au plecat să locuiască la mătușa ei, Vicenta. În decurs de un an, datorită unor expoziții de succes, a obținut comisioane care le-au permis să-și cumpere propria casă.

În 1850, a fost unul dintre artiștii însărcinați să furnizeze decorațiuni pentru tavanul noului Teatro Real (pictat sau îndepărtat între timp). Regina Isabel a II-a a asistat la vernisaj, l-a numit pictor onorific al curții și l-a numit cavaler în Ordinul Carol al III-lea.[8] După aceea, majoritatea clienților săi au provenit din înalta nobilime; cel mai notabil a fost Marqués de Salamanca⁠(d), care mai târziu a avut unul dintre Picturile negre ale lui Goya să fie îndepărtată și plasată în palatul său.

În 1852, a făcut o călătorie la Paris, probabil însoțit de amanta sa, Francisca Villaamil, sora lui Jenaro Pérez Villaamil. La Paris a intrat sub influența lui Delacroix. În anul următor, el și soția lui s-au despărțit. Împreună cu Francisca a avut patru copii, printre care artistul Eugenio Lucas Villaamil.[8]

În anii 1860, a mai făcut câteva călătorii la Paris, precum și în Elveția și Italia. Într-o călătorie la Paris, se spune că a mers la Luvru și a descoperit că un tablou atribuit lui Diego Velázquez era de fapt unul de-al său. Adevărat sau nu, acest lucru ar putea servi pentru a explica utilizarea numelui „Velázquez”. În ultimii săi ani a fost criticat ca fiind un simplu copiator al lui Goya.

A murit la 11 septembrie 1870 la Madrid.

Selecție de picturi

Referințe

  1. Autoritatea BnF, accesat în
  2. Eugenio Lucas Velázquez (în engleză), RKDartists
  3. Eugenio Lucas Velázquez, Benezit Dictionary of Artists, accesat în
  4. Eugenio Lucas Velázquez, Allgemeines Künstlerlexikon Online
  5. Eugenio Lucas y Padilla, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
  6. Union List of Artist Names, , accesat în
  7. Autoritatea BnF, accesat în
  8. Brief biography @ the Museo del Prado.

Lectură suplimentară

  • José Manuel Arnaiz. Eugenio Lucas. Su vida și su obra . Seria „Monografías de Arte Hispánico”, M. Montal, 1981ISBN: 84-85692-03-9

Legături externe

This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.