Ernest Benn

Sir Ernest John Pickstone Benn, al 2-lea Baronet, CBE (n. , Oxted, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. [1][2][3]) a fost un editor, scriitor și publicist politic britanic. Tatăl său, John Benn, a fost un politician, care a fost făcut baronet în 1914. El a fost unchiul politicianului laburist Tony Benn.

Ernest Benn
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Oxted, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatSt Peter Churchyard[*][[St Peter Churchyard (cemetery in Tandridge, Tandridge District, Surrey, England)|​]][5] Modificați la Wikidata
PărințiSir John Benn, 1st Baronet[*][[Sir John Benn, 1st Baronet (politician britanic)|​]][6]
Elizabeth Pickston[*][[Elizabeth Pickston ((died 1928))|​]][6] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuGwendolen Dorothy Andrews[*][[Gwendolen Dorothy Andrews ((died 1966))|​]] (din ) Modificați la Wikidata
CopiiSir John Andrews Benn, 3rd Bt.[*][[Sir John Andrews Benn, 3rd Bt. ((1904-1984))|​]][6]
Edward Glanvill Benn[*][[Edward Glanvill Benn ((1905-2000))|​]][6]
Elizabeth Benn[*][[Elizabeth Benn ((1907-1999))|​]][6]
Frederick Christopher Benn[*][[Frederick Christopher Benn ((1912-1941))|​]][6]
Julia Wedgwood Benn[*][[Julia Wedgwood Benn ((born 1916))|​]][6] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Ocupațieeditor[*]​ Modificați la Wikidata
StudiiCentral Foundation Boys' School[*][[Central Foundation Boys' School (school in Islington, UK)|​]]
Note
PremiiComandor al Ordinului Imperiului Britanic[*]​  Modificați la Wikidata

Biografie

Benn s-a născut în Oxted, Surrey. A învățat la Central Foundation Boys' School din Islington.[7]

Ca funcționar public în Ministerul Munițiilor și Reconstrucției în timpul Primului Război Mondial a ajuns să creadă în beneficiile intervenției statului în economie. La mijlocul anilor 1920, cu toate acestea, el și-a schimbat opiniile și a adoptat principiile politicii economice laissez-faire.[8]

De la convertirea sa la liberalismul clasic la mijlocul anilor 1920 și până la moartea sa în 1954 Benn a publicat peste douăzeci de cărți și o cantitate echivalentă de broșuri în care și-a propagat ideile sale. Cartea The Confessions of a Capitalist a fost publicată inițial în 1925 și încă mai era tipărită douăzeci de ani mai târziu, fiind vândute un sfert de milion de exemplare.[9] În ea, el respingea teoria valorii-muncă și susținea că bogăția este un produs al schimbului economic.

Benn l-a admirat pe reformatorul Samuel Smiles și într-o scrisoare adresată ziarului The Times a susținut că descindea ideologic din economiștii liberali clasici:

Într-un stadiu ideal al afacerilor, nimeni nu ar vota la alegeri până când el sau ea nu a citit cele unsprezece volume ale lui Jeremy Bentham și toate lucrările lui John Stuart Mill, Herbert Spencer și Bastiat, precum și Viața lui Cobden a lui Morley.[10]

Benn a fost, de asemenea, membru al Reform Club și fondator a ceea ce avea să devină Society for Individual Freedom.

Ernest Benn Limited

Benn a fost, de asemenea, asociat principal și director al editurii Benn Brothers, denumită mai târziu Ernest Benn, Ltd.

Citate

„Politica este arta de a căuta probleme, găsindu-le indiferent dacă există sau nu, diagnosticându-le incorect și aplicând remedii greșite.”[11]

Acest citat este de multe ori atribuit greșit lui Groucho Marx, cu o formulare ușor diferită („Politica este arta de a căuta probleme, găsndu-le peste tot, diagnosticându-le în mod eronat și aplicând remedii nepotrivite”).[12]

Cărți

Note
  1. Ernest Benn, SNAC, accesat în
  2. Ernest Benn, Find a Grave, accesat în
  3. Sir Ernest John Pickstone Benn, 2nd Baronet, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
  4. Ernest John Pickstone Benn, 2nd Bt., The Peerage, accesat în
  5. Find a Grave
  6. The Peerage
  7. „Alumni”. Central Foundation Boys' School. . Arhivat din original la . Accesat în .
  8. Deryck Abel, Ernest Benn: Counsel for Liberty (London: Benn, 1960), p. 11.
  9. W. H. Greenleaf, The British Political Tradition. Volume II: The Ideological Heritage (London: Methuen, 1983), p. 302.
  10. Ernest Benn, The Letters of an Individualist to The Times, 1921-1926 (London: Benn, 1927), p. 13.
  11. Henry Powell Spring, What is Truth?, Orange Press, 1944, p. 31
  12. Gyles Brandreth, Word Play: A cornucopia of puns, anagrams and other contortions and curiosities of the English language, Coronet, 2015.

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.