Elena Pop-Hossu Longin
Elena Pop-Hossu Longin (n. , Băsești, Maramureș, România – d. ) a fost o scriitoare, jurnalistă și activistă pentru drepturile femeilor din Austro-Ungaria și Regatul României.[1] A fost cofondator al Reuniunii Femeilor Române din Sălaj, în 1880, cofondator al Reuniunii Femeilor Române Hunedorene în 1886 și al președintelui din 1895-1918.
| Elena Pop-Hossu Longin | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută |  Băsești, Maramureș, România |
| Decedată | (77 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Religie | Biserica Română Unită cu Roma |
| Ocupație | scriitoare jurnalistă socialist activist pentru drepturile femeilor[*] suffragist[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
Biografie
S-a născut în Băsești, localitate aflată pe atunci în comitatul Sălaj, în familia Mariei Loșonți și a politicianului Gheorghe Pop de Băsești.[2]
În 1882 s-a căsătorit cu avocatul Francisc Hossu-Longin.
În 1879 Elenei i-a fost decernată Decorarea Crucii reginei Elisabeta ca o recunoaștere pentru strângerea de fonduri pe care le-a efectuat pentru soldații răniți în războiul de independență al României.[2]
Elena Pop-Hossu Longin a fost o figură de frunte a mișcării feministe din România și s-a angajat în lupta pentru egalitatea de drepturi între bărbați și femei, în special în ceea ce privește educația.
Note
- „Women making history - Elena Pop-Hossu-Longin”. Romanian Centenary. Accesat în .
- Marin Pop (mai 2007). „Elena Pop-Hossu-Longin (1862-1940)” (în Romanian). Caiete silvane. Accesat în .
Bibliografie
- Francisca de Haan, Krasimira Daskalova și Anna Loutfi: Dicționarul biografic al mișcărilor și feminismelor femeilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, secolele XIX și XX. Central European University Press, 2006
- George Marcu (coord. ), Dicționarul personalităților feminine din România, Editura Meronia, București, 2009.