Echimăuți (așezare)

Așezarea de la Echimăuți a aparținut tribului tiverților care avea o origine slavo-română[1] și a fost amplasată în apropierea actualui sat Echimăuți din raionul Rezina (Republica Moldova). Cetățuia a existat între sfârșitul secolului al IX-lea și prima jumătate a secolului al XI-lea.

Cetățuia Echimăuți
Poziționare
Cetățuia Echimăuți se află în Moldova
Cetățuia Echimăuți
Cetățuia Echimăuți
Coordonate🌍 ({{PAGENAME}})
LocalitateEchimăuți, Rezina
Țara Republica Moldova
Edificare
Data începerii construcțieisfârșitul secolului al IX-lea
Data finalizăriiînceputul secolului al XI-lea

În timpul săpăturilor s-a constatat că așezarea a fost brusc distrusă ca urmare a unei lupte înverșunate prin asalt în prima jumătate a secolului al XI-lea. Cel mai probabil, aceasta a fost arsă de nomazi (pecenegi sau cumani). Așezarea nu a mai fost reînnoită. Săpăturile efectuate de G.B. Fedorov în anii 1950–52 și 1964 au descoperit o imagine a așezării asediată: scheletele celor căzuți în luptă, diverse vechi arme și urme de incendii. S-au găsit multe obiecte de valoare. Unele dintre ele au fost ascunse de înșiși proprietarii pentru a nu ajunge la inamic, fiind îngropate în pământ, unde au fost descoperite 900 de ani mai târziu.

Cetățuia a fost înconjurată cu un șanț cu o adâncime de aproximativ 4 metri și un vallum. Casele și atelierele erau localizate în panta interioară a așezării, în care era amplasată și o fântână. Principalele ocupații ale populației au fost meșteșugăritul și agricultura. Funcționau acolo o fierărie și un atelier de bijuterie cu unelte și produse finite. S-au găsit obiecte făcute în Bizanț și Asia Centrală. În jurul fortului exista o suburbie, ai cărei locuitori se ocupau în afară de agricultură și cu topirea și prelucrarea fierului. În așezare au fost găsite mai multe elemente similare celor răspândite în Rusia Kieveană, o parte dintre acestea fiind probabil aduse de la Kiev. S-au găsit un număr mare de fusaiole (piese de ax manual) din ardezie roșie, care se extrăgea într-un singur loc în Europa, aproape de Ovruci[2], în regiunea Volîn (din Ucraina de azi), din care se produceau ace de tors, fiind livrate pe teritoriile slave vecine. S-au găsit și decoruri din bijuterii fine, arme (spade, vârfuri de lance și vârfuri de săgeți), ceramică.

Referințe

  1. V. Spinei, The Romanians and the Turkic Nomads North of the Danube Delta from the Tenth to Mid-Thirteen Century, Brill, 2009, p.85
  2. ru Розенфельдт Р. Л. О производстве и датировке овручских пряслиц // СА. 1964. № 4. С. 233.

Bibliografie

  • ru Федоров Г. Б. Славяне Поднестровья // По следам древних культур. Древняя Русь. — М., 1953. — С. 121—155.
  • ru Мохов Н. А. Молдавия эпохи феодализма. — Кишинёв: Картя Молдовеняскэ, 1964. — С. 78—79.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.