David Prodan

Ilie Prodan și Ana Moțu sunt părinții istoricului român David Prodan, el fiind de altfel și primul lor copil. Tatăl lui David a urmat o școală primară, ajungând să lucreze ca zidar și plugar, totodată el fiind cel care îl învață pe David să scrie și să citească. Ana Prodan a murit când David avea 7 ani și acesta își pierde și unul dintre frați. În 1940, David se căsătorește cu Floarea Vlădescu și trăiesc împreună 60 de ani fără a avea un copil.[3]

A urmat Liceul „Kocsárd Kún” din Orăștie, iar apoi Facultatea de Istorie și Geografie din Cluj în 1924. A obținut titlul de doctor în istorie în anul 1938. În perioada 1924-1938 a lucrat la Arhivele Statului din Cluj, iar în următorii zece ani la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj. A fost profesor universitar în perioada 1948-1962 și șef de secție la Institutul de Istorie și Arheologie din 1948 până în 1972. În 1948 a devenit membru corespondent, iar în 1955 membru titular al Academiei Române.[4] La moartea lui Fernand Braudel, David Prodan a fost ales membru al Asociației Istoricilor Americani.

• 1938 -- Răscoala lui Horea în comitatul Cluj și Turda (teză de doctorat)
• 1944 -- Teoria imigrației românilor din Principatele Române în Transilvania în veacul al XVIII-lea;
• 1948 -- Supplex Libellus Valachorum (1948)
• 1970 -- Încă un Supplex Libellus Valachorum – 1804;
• 1967 -- Iobăgia în Transilvania în secolul al XVI-lea;
• 1979 -- Răscoala lui Horea (două volume)
• 1986 -- Iobăgia în Transilvania în secolul al XVII-lea;
• 1989 -- Problema iobăgiei în Transilvania 1700-1848;
• 1992 -- Transilvania și iar Transilvania.

• Remus Câmpeanu, David Prodan despre Unirea religioasă a românilor ardeleni, în: „Annales Universitatis Apulensis. Series Historica”, Alba Iulia, 6/I-2002, p. 237-252.
• Academicianul David Prodan