Daniel Popovici Barcianu
Daniel Popovici Barcianu, uneori Daniil Popovici Barcianu, (n. 19 octombrie 1847, Rășinari – d. 16 februarie 1903, Sibiu), fiul lui Sava Popovici Barcianu, a fost un om de cultură și politician român transilvănean, membru în conducerea Partidului Național Român din Transilvania și unul din inițiatorii Memorandului din 1892, fapt pentru care a fost condamnat la doi ani și șase luni închisoare, executată parțial la închisoarea Vác și grațiată de împăratul Franz Josef I al Austriei.
| Daniel Popovici Barcianu | |
![]() | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Rășinari, Imperiul Austriac |
| Decedat | (55 de ani) Sibiu, Austro-Ungaria |
| Cetățenie | |
| Ocupație | redactor de gazetă[*] botanist[*] profesor activist politic[*] |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Leipzig Colegiul Național „Samuel von Brukenthal” din Sibiu |
Publicații
- Daniel Popoviciu Barcianu, Untersuchungen über die Blüthenentwicklung der Onagraceen (teză de doctorat), Naumburg 1874.
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.
