Dănila, Suceava

În anul 1774, când nordul Moldovei (Bucovina) a fost anexat de Imperiul Habsburgic, teritoriul actualului sat Dănila de pe pârâul cu același nume era o seliște pustie. Acea seliște era cunoscută sub numele de Dănilești, cut al satului Măriței.[1] După unele surse, denumirea satului Dănila ar proveni de la numele crâșmarului Dănilă Julei, care avea o crâșmă pe moșia Mănăstirii Ilișești, de care ținea și teritoriul actualului sat Dănila.[2]

În anul 1783 au fost colonizate aici câteva familii de ruteni originare din Galiția, care se ocupau inițial cu agricultura și cu creșterea vitelor.[1] Rutenii colonizați aici au fost scutiți de obligativitatea serviciului militar, care nu s-a făcut aici până în anul 1830.

Componența etnică a satului Dănila

     Români (90,2%)

     Germani (4,6%)

     Evrei (1%)

     Ruși (1,25%)

     Ruteni (1,4%)

     Etnie nedeclarată (1,55%)

Componența confesională a satului Dănila

     Ortodocși (94,3%)

     Evanghelici\Luterani (0,7%)

     Romano-catolici (4%)

     Mozaici (1%)

Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Dănila se ridica la 908 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (90,2%), cu o minoritate de germani (4,6%), una de ruși (1,25%), una de evrei (1,0%) și una de ruteni (1,4%). Restul locuitorilor nu au declarat etnia. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (94,3%), dar existau și minorități de evanghelici\luterani (0,7%), romano-catolici (4,0%) și mozaici (1,0%).

• Ștefan Tcaciuc (1936-2005) - deputat al minorității ucrainene în Parlamentul României (1990-1996, 2000-2005), scriitor

• Biserica de lemn din Dănila - construită în 1786 în satul Costâna și mutată în 1812 în satul Dănila