Concursul Muzical Eurovision 1959

Concursul Muzical Eurovision 1959 a fost cea de-a patra ediție a Concursului Muzical Eurovision, care a avut loc miercurea, pe 11 martie 1959, la Cannes, în urma victoriei Franței din anul precedent.[1] Competiția a fost câștigată de TȚaările de Jos, cu piesa „Een beetje”, interpretată de Teddy Scholten, fiind prima ocazie cu care o țară câștigă pentru a doua oară. Willy van Hemert a scris și piesa „Net als toen” (câștigătoare în 1957) – așadar, el este prima persoană ce a câștigat concursul de două ori.

Concursul Muzical Eurovision 1959
Data finalei 11 martie 1959
Prezentator Jacqueline Joubert
Dirijor Franck Pourcel
Regizor Marcel Cravenne
Televiziune-gazdă Franța RTF
Sală Palais des Festivals et des Congrès
Cannes, Franța
Piesă câștigătoare Țările de Jos TȚaările de Jos
„Een beetje”
Sistem de votare
Fiecare țară are 10 jurați, care acordă fiecare un punct cântecului lor preferat.
Număr de cântece 11
Debuturi Monaco Monaco
Reveniri Regatul Unit Regatul Unit
Retrageri Luxemburg Luxemburg
Harta participanților

     Țări participante

     Țări care au participat în trecut, dar nu și în 1959.

Concursul Muzical Eurovision 
◄ 1958 1960 ►

Plasare
Pentru mai multe detalii despre orașul-gazdă, vedeți Cannes.
Palais des Festivals et des Congrès, Cannes, Franța, sala în care a fost organizat Concursul Muzical Eurovision 1959.

Concursul Muzical Eurovision 1959 a fost organizat la Cannes, un oraș de pe Coasta de Azur. Palais des Festivals et des Congrès, în care s-a ținut concursul, a fost construit în 1949 pentru a găzdui Festivalul de Film de la Cannes. Clădirea inițială era localizată pe bulevardul Promenade de la Croisette, unde se află în prezent hotelul de 5 stele JW Marriott Cannes.

Format

O nouă regulă a fost creată în acest an, aceasta interzicând ca juriile naționale să conțină compozitori profesioniști. Presa a susținut că Italia și Franța ar fi acordat mai multe puncte Țărilor de Jos pentru că niciuna dintre ele nu dorea ca cealaltă să câștige. Nu a existat nicio declarație oficială referitoare la aceste acuzații.

Această ediție a fost singura în care primele 3 cântece clasate (nu numai cel câștigător) au fost reluate la finalul transmisiunii.

Țări participante

În timp ce Luxemburgul s-a retras pentru prima oară din concurs, Regatul Unit a revenit după un an de pauză și a obținut pentru prima oară locul al doilea (pe care urma să îl obțină de încă 14 ori de-a lungul istoriei concursului). Monaco și-a făcut debutul în concurs, dar a obținut ultimul loc.

Dirijori

Orchestra a fost condusă de următorii dirijori:

Artiști care au revenit

Artist Țară Ani precedenți Loc
Birthe Wilke Danemarca Danemarca 1957 3
Domenico Modugno Italia Italia 1958 3

Rezultate
Țară Limbă[2] Artist Cântec Traducere Loc Puncte
01 Franța Frantța franceză Jean Philippe „Oui, oui, oui, oui” Da, da, da, da 03 15
02 Danemarca Danemarca daneză Birthe Wilke „Uh, jeg ville ønske jeg var dig” O, îmi doresc să fi fost în locul tău 05 12
03 Italia Italia italiană Domenico Modugno „Piove (Ciao, ciao bambina)” Plouă (Pa-pa, dragă) 06 9
04 Monaco Monaco franceză Jacques Pills „Mon ami Pierrot” Prietenul meu, Pierrot 11 1
05 Țările de Jos TȚaările de Jos olandeză Teddy Scholten „Een beetje” Un pic 01 21
06 Germania Germania germană Alice și Ellen Kessler „Heute Abend wollen wir tanzen geh'n” Diseară vrem să mergem la dans 08 5
07 Suedia Suedia suedeză Brita Borg „Augustin” Augustin 09 4
08 Elveția Elvetția germană Christa Williams „Irgendwoher” De undeva 04 14
09 Austria Austria germană Ferry Graf „Der K und K Kalypso aus Wien” Calipsoul K și K din Viena 09 4
10 Regatul Unit Regatul Unit engleză Pearl Carr și Teddy Johnson „Sing, Little Birdie” Cântă, păsărico 02 16
11 Belgia Belgia olandeză Bob Benny „Hou toch van mij” Te rog să mă iubești 06 9

Tabel
Rezultate
Total Franța Danemarca Italia Monaco Țările de Jos Germania Suedia Elveția Austria Regatul Unit Belgia
Concurenți Franța 15 412 4 11 2
Danemarca 12  111 4122 
Italia 93  1  13  1
Monaco 1        1  
Țările de Jos 214 71 2  313
Germania 52 1    1  1
Suedia 4 1  3      
Elveția 14 2 1 13 151
Austria 4   1  21   
Regatul Unit 1611 25  32 2
Belgia 9 2 113   2 

Comentatori și purtători de cuvânt

Tabelele de mai jos arată ordinea acordării voturilor, împreună cu purtătorii de cuvânt responsabili cu anunțarea rezultatelor din țara lor. Fiecare post participant a trimis și comentatori care să raporteze de la fața locului în limba maternă.[3]

Purtători de cuvânt
ȚarăNume
01Belgia BelgiaBert Leysen
02Regatul Unit Regatul UnitPete Murray
03Austria AustriaKarl Bruck
04Elveția ElvetțiaBoris Acquadro
05Suedia Suedia[4]Roland Eiworth
06Germania Germanianecunoscut
07Țările de Jos TȚaările de Jos[5]Siebe van der Zee
08Monaco Monaconecunoscut
09Italia ItaliaEnzo Tortora
10Danemarca DanemarcaBent Henius
11Franța FrantțaMarianne Lecène
Comentatori
ȚarăComentatoriPost
Austria AustriaElena GerhardORF
Belgia BelgiaNic BalNIR
Paule HerremanINR
Danemarca DanemarcaSejr Volmer-SørensenDR TV
Elveția ElvetțiaTheodor HallerTV DRS
Claude DargetTSR
Franța FrantțaRTF
Germania GermaniaElena GerhardDeutsches Fernsehen
Italia ItaliaBianca Maria PiccininoProgramma Nazionale
Luxemburg LuxemburgClaude DargetTélé-Luxembourg
Monaco MonacoTélé Monte Carlo
Regatul Unit Regatul UnitTom SloanBBC Television Service
Pete MurrayBBC Light Programme
Suedia Suedia[6]Jan GabrielssonSveriges Radio-TV
Țările de Jos TȚaările de Jos[7]Piet te NuylRTS

Legături externe

Referințe
  1. „Eurovision History - Cannes 1959”. Uniunea Europeană de Radio-Televiziune. Accesat în .
  2. „Eurovision Song Contest 1959”. The Diggiloo Thrush. Accesat în .
  3. „Eurovision 1959 - Cast and Crew”. IMDb. Accesat în .
  4. „Infosajten.com”. Infosajten.com. Accesat în .
  5. "Teddy Scholten eerste in Eurovisie Songfestival", Utrechts Nieuwsblad, 12 martie 1959
  6. Leif Thorsson. Melodifestivalen genom tiderna [„Melodifestivalen de-a lungul timpului”] (2006), pag. 14. Stockholm: Premium Publishing AB. ISBN 91-89136-29-2
  7. „Teddy Scholten won voor Nederland Songfestival”. De Leeuwarder Courant (în olandeză). .
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.