Comuna Valea Ierii, Cluj

Satele comunei Valea Ierii nu apar pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (sectio 094).

Printre primii locuitori ai satului Valea Ierii se numără trădătorii lui Horea care au fugit, împreună cu familile lor, din Mătișești, comuna Horea de astăzi (județul Alba), fiindu-le frică de răzbunarea răsculaților de la 1784. Aceștia au trecut muntele, pe atunci împădurit și fără drumuri de acces, s-au așezat în amonte de actualul sat Valea Ierii (pe atunci încă neînființat), în locul numit Dâmbul Cucului, unde și-au construit bordeie în pământ.

Satul Valea Ierii este atestat documentar din anul 1840[4], unde se precizează că la acea dată era un cătun al satului învecinat Hășdate ("Hesdat" pe Harta Iosefină).

Altitudinea medie: 720 m.

Componența etnică a comunei Valea Ierii

     Români (93,92%)

     Maghiari (1,03%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (5,05%)

Componența confesională a comunei Valea Ierii

     Ortodocși (87,6%)

     Penticostali (5,51%)

     Alte religii (1,49%)

     Necunoscută (5,4%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Valea Ierii se ridică la 871 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 888 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,92%), cu o minoritate de maghiari (1,03%), iar pentru 5,05% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,6%), cu o minoritate de penticostali (5,51%), iar pentru 5,4% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Comuna Valea Ierii este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Dorin Nap[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

• Cimitirul Eroilor Români din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1944, este amplasat pe drumul comunal Valea Ierii – Muntele Rece și are o suprafață de 60 mp. În acest cimitir sunt înhumați 15 eroi cunoscuți, în morminte individuale.

• Acumularea Bondureasa (zonă peisagistică protejată).
• Valea Șoimului (zonă protejată cinegetică).
• Valea Ierii (zonă protejată cinegetică) și Someșul Rece (situri de importanță comunitară incluse în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

• Biserica de lemn din Valea Ierii
• Valea Ierii (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România).

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

• Materiale media legate de Valea Ierii la Wikimedia Commons
• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană

• 
  Valea Ierii
• 
  Intrarea în localitate
• 
  Valea Ierii, județul Cluj
• 
  Valea Ierii, județul Cluj
• 
  Primăria comunei
• 
  Râul Iara
• 
  Pod peste Iara
• 
  Râul Iara
• 
  Valea Ierii, județul Cluj
• 
  Biserica de lemn
• 
  Clopotul donat de poliția germană
• 
  Clopotul donat de poliția germană bisericii de lemn din Valea Ierii
• 
  Monumentul eroilor
• 
  Valea Ierii, județul Cluj
• 
  Valea Ierii, județul Cluj
• 
  Biserica de zid în construcție cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”
• 
  Troiță a bisericii "Sf. Nicolae" din Valea Ierii
• 
  Valea Ierii, județul Cluj
• 
  Valea Ierii, județul Cluj
• 
  Valea Ierii, județul Cluj
• 
  Plopi