Comuna Turdaș, Hunedoara

Turdaș (în maghiară: Tordos, în germană: Tordesch, Torendorf) este o comună în județul Hunedoara, Transilvania, România, formată din satele Pricaz, Râpaș, Spini și Turdaș (reședința).

Turdaș
—  comună  —
Biserica reformată din satul Turdaș
Biserica reformată din satul Turdaș
Stemă
Stemă
Turdaș (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}})
Țară România
Județ Hunedoara
SIRUTA91688
ReședințăTurdaș
Sate componenteTurdaș, Pricaz, Râpaș, Spini
Guvernare
 - PrimarRemi Bocșeri[*]​[1][2] (PSD, )
Suprafață
 - Total32,78 km²
Populație (2021)
 - Total1.791 locuitori
 - Densitate59 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal337495
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului

Demografie




Componența etnică a comunei Turdaș

     Români (65,94%)

     Romi (22%)

     Alte etnii (12,06%)



Componența confesională a comunei Turdaș

     Ortodocși (76,21%)

     Greco-catolici (4,97%)

     Penticostali (4,69%)

     Alte religii (2,4%)

     Necunoscută (11,73%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Turdaș se ridică la 1.791 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.801 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (65,94%), cu o minoritate de romi (22%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,21%), cu minorități de greco-catolici (4,97%) și penticostali (4,69%), iar pentru 11,73% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

Comuna Turdaș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Remi Bocșeri[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat4     
Partida Romilor „Pro Europa”1     
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat1     

Atracții turistice
  • Ansamblul bisericii reformate din satul Turdaș, construcție secolul al XV-lea, monument istoric
  • Ansamblul rural din satul Pricaz (întreaga localitate), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric cod LMI HD-II-a-B-03417
  • Ansamblul rural din satul Turdaș (întreaga localitate), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric cod LMI HD-II-a-B-00377
  • Așezare din epoca neolitică (cultura Vinča-Turdaș), satul Turdaș. Probabil o aşezare protourbană fortificată de mari proporții, centru regional de producție a ceramicii. Sit cu şase orizonturi: din neoliticul timpuriu (cel mai aparte), eneoliticul timpuriu si dezvoltat, perioada dacică (epoca fierului) si cea medievala, în jurul sec. XII.[7][8][9]

Personalități

Vezi și

Note
  1. Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
  2. Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  7. Corina Vârlan; Diana Marcu (). „Cel mai vechi oraș din Transilvania ar putea fi reconstituit lângă autostrada Sibiu-Nădlac”. Gândul. Accesat în .
  8. A fost descoperit cel mai vechi oraș din Transilvania: "Datează de dinainte de Piramide!", 22 august 2012, Mediafax, Jurnalul Național, accesat la 13 ianuarie 2014
  9. "Blitzkrieg” împotriva patrimoniului național! - Mica enciclopedie AS, Ion Longin Popescu, Formula AS - anul 2012, numărul 1046, accesat la 13 ianuarie 2014

Legături externe
This article is issued from Wikipedia. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.