Comuna Tritenii de Jos, Cluj
Tritenii de Jos (în trecut Tritiul de Jos, în maghiară Alsódetrehem) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Clapa, Colonia, Pădureni, Tritenii de Jos (reședința), Tritenii de Sus și Tritenii-Hotar.
| Tritenii de Jos | |
| — comună — | |
![]() | |
![]() Tritenii de Jos Tritenii de Jos (România) | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 59693 |
| Atestare | 1332 [1] |
| Reședință | Tritenii de Jos |
| Sate componente | Tritenii de Jos, Clapa, Colonia, Pădureni, Tritenii de Sus, Tritenii-Hotar |
| Guvernare | |
| - Primar | Alexandru-Iosif Dan[*][2] (PV Verzii, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 59,46 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.950 locuitori |
| - Densitate | 85,43 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407550 |
| Prefix telefonic | +40 x64[3] |
| Prezență online | |
| site web oficial | |
![]() Localizarea comunei în județul Cluj | |
![]() (Click pentru imagine interactivă) | |
Așezare
Comuna este amplasată in bazinul Văii Tritiului, afluent al Văii Bolduțului, la 59 km de Cluj-Napoca și la 16 km de Câmpia Turzii.
Date geografice
Limitrofă județului Mureș, comuna cuprinde 6 localități: Clapa, Colonia, Pădureni, Tritenii de Jos, Tritenii de Sus, Tritenii-Hotar.
Altitudinile maxime ating 525 m la "Țigla Fântânelelor"; pe interfluvii coboară la 300 m.
Demografie
Componența etnică a comunei Tritenii de Jos
Români (87,92%)
Maghiari (6,33%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (5,75%)
Componența confesională a comunei Tritenii de Jos
Ortodocși (77,01%)
Penticostali (7,14%)
Reformați (6,73%)
Martori ai lui Iehova (2,1%)
Alte religii (1,06%)
Necunoscută (5,95%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Tritenii de Jos se ridică la 3.950 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.240 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,92%), cu o minoritate de maghiari (6,33%), iar pentru 5,75% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,01%), cu minorități de penticostali (7,14%), reformați (6,73%) și martori ai lui Iehova (2,1%), iar pentru 5,95% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
Comuna Tritenii de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Alexandru-Iosif Dan[*], de la Partidul Verde, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||
|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Verde | 3 | ||||
| Partidul Național Liberal | 2 | ||||
| Uniunea Salvați România | 2 | ||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | ||||
| Partidul Social Democrat | 2 | ||||
| Partidul PRO România | 1 | ||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | ||||
Evoluție istorică
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
| Recensământul[8] [9] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 2.152 | 1.857 | 141 | 7 | 145 | 2 | ||
| 1880 | 2.522 | 2.035 | 205 | 12 | 0 | 270 | ||
| 1890 | 2.519 | 1.999 | 261 | 46 | 0 | 213 | ||
| 1900 | 3.071 | 2.487 | 338 | 0 | 200 | 46 | ||
| 1910 | 3.382 | 2.690 | 601 | 1 | 89 | 1 | ||
| 1920 | 3.624 | 3.059 | 565 | 0 | 0 | 0 | ||
| 1930 | 4.262 | 3.705 | 473 | 3 | 70 | 11 | ||
| 1941 | 4.810 | 4.301 | 498 | 0 | 0 | 11 | ||
| 1966 | 5.954 | 5.407 | 528 | 1 | 15 | 3 | ||
| 1966 | 5.954 | 5.405 | 529 | 1 | 19 | 0 | ||
| 1977 | 6.379 | 5.785 | 545 | 0 | 49 | 0 | ||
| 1992 | 5.358 | 4.876 | 470 | 0 | 12 | 0 | ||
| 2002 | 5.081 | 4629 | 416 | 0 | 36 | 0 | ||
Istoric
În comuna Tritenii de Jos au fost cercetate 3 situri arheologice:
- La poalele dealului "Cetatea Văii" s-au găsit fragmente din epoca bronzului și din epoca romană. Din epoca romană provin mai multe morminte.
- În apropiere de Tritenii de Jos s-a descoperit o așezare din epoca fierului.
- Spre Țigăreni s-a găsit o altă așezare romană.
Monumente istorice
Următoarele obiective au fost înscrise pe Lista monumentelor istorice din județul Cluj[10], elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015:
- Situl arheologic din punctul “Valea Scroafei” (sec. II-III, epoca romană) (cod LMI CJ-I-s-A-07206).
- ”Villa rustica” din punctul “Țigăreni” (sec. II-III, epoca romană) (cod LMI CJ-I-s-A-07207).
Mănăstire
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 110) la circa 1,5 km sud-est de sat este marcat amplasamentul unei mănăstiri izolate (“Monostor”).
Obiective turistice
- Clapa, casa nr.358 (casa memorială a scriitorului Pavel Dan, înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj 2010).
Personalități
- Pavel Dan, scriitor
- Ion Cristoreanu, interpret de muzică populară
- Ghiță Mureșan, baschetbalist
Bibliografie
Vezi și
- Lista monumentelor istorice din județul Cluj
- Biserica de lemn din Băișoara (actuala mănăstire ortodoxă din Pădurenii)
Imagini
Intrarea în satul Tritenii de Jos
Tritenii de Jos
Școala
Monumentul Eroilor
Biserica ortodoxă din satul Tritenii de Jos.JPG.webp)
Bustul scriitorului Pavel Dan din Tritenii de Jos
Clapa
Casa scriitorului Dan Pavel din Clapa
Biserica de lemn din Pădureni-Hotar
Interior
Tritenii-Colonie
Biserica ortodoxă „Sfinţii Trei Ierarhi“
Biserica reformată din Tritenii-Colonie
Satul Tritenii de Sus
Biserica ortodoxă din satul Tritenii de Sus
Tritenii de Sus
Biserica reformată din satul Tritenii de Sus
Legături externe
Materiale media legate de Comuna Tritenii de Jos, Cluj la Wikimedia Commons
- Primăria Tritenii de Jos
- Imagine din satelit a zonei
- CIMEC – Raport arheologic (Tritenii de Jos) Arhivat în , la Wayback Machine.
- CIMEC – Biserica Reformată din Tritenii de Jos Arhivat în , la Wayback Machine.
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- Recensământul din 2002 (Tritenii de Jos)[nefuncțională]
Note
- Atlasul localităților județului Cluj, p. 239
- Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Sânpaul
- Structura etno-demografică a României
- „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
.JPG.webp)




.JPG.webp)