Comuna Mica, Mureș
Mica (în maghiară Mikefalva, în germană Nickelsdorf) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Abuș, Căpâlna de Sus, Ceuaș, Deaj, Hărănglab, Mica (reședința) și Șomoștelnic.
| Mica | |
| Mikefalva | |
| — comună — | |
![]() Biserica de lemn din Abuș | |
Mica (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 118209 |
| Reședință | Mica |
| Componență | Mica, Abuș, Căpâlna de Sus, Ceuaș, Deaj, Hărănglab, Șomoștelnic |
| Guvernare | |
| - Primar | János Beres[*][1] (UDMR, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 63,9 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.821 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
| site web oficial | |
![]() Localizare în cadrul județului | |
Demografie
Componența etnică a comunei Mica
Maghiari (44,16%)
Romi (35,45%)
Români (17,09%)
Alte etnii (0,08%)
Necunoscută (3,22%)
Componența confesională a comunei Mica
Reformați (32,94%)
Ortodocși (24,91%)
Penticostali (15,04%)
Fără religie (13,11%)
Unitarieni (7,36%)
Romano-catolici (2,76%)
Alte religii (0,44%)
Necunoscută (3,44%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mica se ridică la 4.821 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.539 de locuitori.[2] Cei mai mulți locuitori sunt maghiari (44,16%), cu minorități de romi (35,45%) și români (17,09%), iar pentru 3,22% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt reformați (32,94%), cu minorități de ortodocși (24,91%), penticostali (15,04%), fără religie (13,11%), unitarieni (7,36%) și romano-catolici (2,76%), iar pentru 3,44% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
Comuna Mica este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, János Beres[*], de la Uniunea Democrată Maghiară din România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | |||||||||
Atracții turistice
Note
- Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .


