Comuna Iclod, Cluj

Localitatea Iclod este menționată pentru prima dată în 1332, sub numele de Iklod [1].

În sec. XVIII-XIX, alături de români și maghiari, au trăit aici și numeroase familii de evrei (sinagogă).

• Biserica greco-catolică „Înălțarea Domnului" (1791), monument istoric reprezentativ pentru trecerea de la arhitectura lemnului la construcțiile ecleziastice de zid.
• Biserica reformată din Orman

Din punct de vedere a economiei Iclodul se incadreaza in categoria satelor cu alte functii deoarece in Fundătura (comuna Iclod) se gaseste o fabrică de calorifere (IRROM INDUSTRIE).

Asociația de Futnet din România (ONG) are un punct de lucru în comuna Iclod, situată în vecinătatea municipiului Cluj-Napoca.  (sport cunoscut ca tenis cu piciorul, laptenis, fotbal tenis). Sport afiliat la Union Internationale de Futnet (UNIF) si European Futnet Association (EFTA). Echipa nationala a Romaniei a participat in 2016 la Campionatele Mondiale de Futnet din Brno (Cehia).

• Muzeul Etno-Arheologic
• Biserica greco-catolică „Înălțarea Domnului" (1791)
• Baza sportivă multifuncțională modernă (tribună de circa 700 de locuri, un teren sintetic, vestiare moderne și o tribună oficială unde se poate servi masa)

Componența etnică a comunei Iclod

     Români (85,46%)

     Romi (1,78%)

     Alte etnii (1,78%)

     Necunoscută (10,98%)

Componența confesională a comunei Iclod

     Ortodocși (73,83%)

     Penticostali (6,67%)

     Greco-catolici (3,76%)

     Reformați (2,04%)

     Baptiști (1,25%)

     Alte religii (0,78%)

     Necunoscută (11,66%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Iclod se ridică la 3.825 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.263 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,46%), cu o minoritate de romi (1,78%), iar pentru 10,98% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,83%), cu minorități de penticostali (6,67%), greco-catolici (3,76%), reformați (2,04%) și baptiști (1,25%), iar pentru 11,66% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Comuna Iclod este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Emil Ioan Pîrțoc[*]​, politician independent, este în funcție din 2012. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

Evoluție istorică

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10]		Structura etnică
Anul	Populația	Români	Maghiari	Germani	Rromi	Alte etnii
1850	3.026	2.503	302		51	170
1880	3.313	2.818	335	29		131
1890	3.545	2.913	405	154		73
1900	3.963	3.293	629	36		5
1910	4.109	3.429	586	49		45
1920	4.062	3.551	351	3		157
1930	4.495	3.895	398	2	3	197
1941	4.710	4.034	582	1	68	25
1956	5.233	4.872	311	2	43	5
1966	5.425	5.186	202		31	6
1977	5.799	5.615	182	1		1
1992	4.418	4.309	102		7
2002	4.420	4.204	113	1	100	2

Iclod - evoluția demografică

Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

• Ioan Bob (1739 - 1830), episcop al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.
• Poeta Mihaela Maria Dindelegan, cetățean de onoare al Comunei Iclod.

• Biserica reformată din Orman
• Biserica Înălțarea Domnului din Iclod

• 
  Comuna Iclod și satele componente
• 
  Biserica și Monumentul Eroilor
• 
  Monumentul Eroilor
• 
  Revoluția de la 1848 - Avram Iancu și eroii martiri din sat
• 
  Lista celor căzuți în Primul război mondial
• 
  Biserica "Înălțarea Domnului" din Iclod
• 
  Școala
• 
  Parohia ortodoxă
• 
  Conacul din Iclod
• 
  Monumentul "Unirea, 1918"
• 
  Iclod
• 
  Primăria comunei
• 
  Someșul Mic
• 
  Biserica reformată din Iclozel
• 
  Biserica ortodoxă din Iclozel
• 
  Ruinele bisericii reformate din Orman

• Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (2003). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
• Dan Ghinea (2000). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.

• Pagina Primăriei
• Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
• Asociatia Futnet Romania (tenis cu piciorul) www.futnet.ro