Comuna Girișu de Criș, Bihor
Girișu de Criș (în maghiară: Körösgyéres) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, formată din satele Girișu de Criș (reședința) și Tărian.
| Girișu de Criș | |
| Körösgyéres | |
| — comună — | |
![]() Biserica greco-catolică „Nașterea Maicii Domnului” | |
Girișu de Criș (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară | |
| Regiune de dezvoltare | Regiunea de dezvoltare Nord-Vest |
| Județ | |
| SIRUTA | 29467 |
| Reședință | Girișu de Criș |
| Sate componente | Girișu de Criș, Tărian |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Girișu de Criș[*] | Ioan Pașca[*][1][2] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 44,82 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.772 locuitori |
| - Densitate | 78,3 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
| site web oficial | |
![]() Localizare în cadrul județului | |
Demografie
Componența etnică a comunei Girișu de Criș
Români (67,71%)
Maghiari (11,69%)
Romi (8,56%)
Alte etnii (0,08%)
Necunoscută (11,96%)
Componența confesională a comunei Girișu de Criș
Ortodocși (64,02%)
Romano-catolici (11,8%)
Penticostali (4,77%)
Reformați (3,21%)
Greco-catolici (1,78%)
Alte religii (1,75%)
Necunoscută (12,67%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Girișu de Criș se ridică la 3.772 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.588 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (67,71%), cu minorități de maghiari (11,69%) și romi (8,56%), iar pentru 11,96% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,02%), cu minorități de romano-catolici (11,8%), penticostali (4,77%), reformați (3,21%) și greco-catolici (1,78%), iar pentru 12,67% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
Comuna Girișu de Criș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ioan Pașca[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | ||||||||
| Partidul PRO România | 2 | ||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | ||||||||
Note
- Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
- Lunca Inferioară a Crișului Repede (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România)
- Valea Alceului (arie de protecție specială avifaunistică).
.jpg.webp)

