Comuna Cristești, Mureș
Cristești (mai demult Murăș-Cristur, în maghiară Maroskeresztúr, în germană Heiligkreuz) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Cristești (reședința) și Vălureni.
| Cristești | |||
| Maroskeresztúr Heiligkreuz | |||
| — comună — | |||
![]() | |||
| |||
Cristești (România) Poziția geografică în România | |||
| Coordonate: 🌍 | |||
|---|---|---|---|
| Țară | |||
| Județ | |||
| SIRUTA | 114355 | ||
| Reședință | Cristești | ||
| Sate componente | Cristești, Vălureni | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Edit Kovács[*][1] (IND, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 18,13 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 5.592 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial | |||
![]() Poziția localității Cristești | |||
Geografie
Comuna Cristești este situat în centrul Județului, pe malul stâng al Mureșului, pe Podișul Transilvanei (Podișul Transilvanei), la 5 km sud-vest de Târgu Mureș, capitala Județului, a căruia se află. o suburbie.
Comuna este alcătuit din următoarele două sate :
- Cristești , reședința municipiului;
- Valureni
Istorie
Prima mențiune scrisă a satului datează din 1332 sub numele de Santa Cruce. Comuna Cristești a aparținut Regatului Ungariei, apoi Imperiului Austriei și Imperiului Austro-Ungar.
În 1876, în timpul reorganizării administrative a Transilvaniei, a fost atașată județului Maros-Torda.
Comuna Cristești s-a alăturat României în 1920, prin Tratatul de la Trianon, în timpul dezintegrarii Austro-Ungariei.
După cel de-al doilea arbitraj de la Viena, a fost din nou ocupat de Ungaria între 1940 și 1944, timp în care mica comunitate evreiască a fost exterminată de naziști. A redevenit românesc în 1945.
Demografie
Componența etnică a comunei Cristești
Români (41,61%)
Maghiari (37,05%)
Romi (13,2%)
Alte etnii (0,04%)
Necunoscută (8,1%)
Componența confesională a comunei Cristești
Ortodocși (45,33%)
Reformați (29,15%)
Romano-catolici (5,35%)
Martori ai lui Iehova (3,58%)
Adventiști (2,99%)
Penticostali (2,2%)
Alte religii (2,45%)
Necunoscută (8,96%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cristești se ridică la 5.592 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.824 de locuitori.[2] Cei mai mulți locuitori sunt români (41,61%), cu minorități de maghiari (37,05%) și romi (13,2%), iar pentru 8,1% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, cei mai mulți locuitori sunt ortodocși (45,33%), cu minorități de reformați (29,15%), romano-catolici (5,35%), martori ai lui Iehova (3,58%), adventiști (2,99%) și penticostali (2,2%), iar pentru 8,96% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație
Comuna Cristești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Edit Kovács[*], politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 7 | ||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | ||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | ||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | ||||||||
| Partidul PRO România | 1 | ||||||||
Note
- Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .



