Comuna Creaca, Sălaj
Creaca (în maghiară: Karika) este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Creaca (reședința), Jac, Lupoaia, Prodănești și Viile Jacului.
| Creaca | |
| — comună — | |
![]() | |
Creaca (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 🌍 | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 140672 |
| Reședință | Creaca |
| Sate componente | Creaca, Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodănești, Viile Jacului |
| Guvernare | |
| - Primar | Ioan-Eugen Terec[*][1][2] (IND, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 74,16 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.890 locuitori |
| - Densitate | 41,07 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 457090 |
| Prezență online | |
| site web oficial | |
![]() Localizare în cadrul județului | |
Așezare
Comuna Creaca este așezată în zona de contact dintre Munții Meseș, Dealurile Dumbrava și Depresiunea Almaș-Agrij.
Demografie
Componența etnică a comunei Creaca
Români (89,27%)
Romi (4,43%)
Alte etnii (0,69%)
Necunoscută (5,61%)
Componența confesională a comunei Creaca
Ortodocși (70,48%)
Baptiști (10,83%)
Penticostali (10,38%)
Martori ai lui Iehova (1%)
Alte religii (1,63%)
Necunoscută (5,67%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Creaca se ridică la 2.890 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.803 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,27%), cu o minoritate de romi (4,43%), iar pentru 5,61% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,48%), cu minorități de baptiști (10,83%), penticostali (10,38%) și martori ai lui Iehova (1%), iar pentru 5,67% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Evoluția numărului de locuitori ai comunei Creaca de-a lungul timpului așa cum apar în lucrarea lui Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, ISBN 978-606-914-017-8
| 1750: 1374 locuitori | 1920: 4669 locuitori | |
| 1786: 2697 locuitori | 1930: 5345 locuitori | |
| 1850: 3087 locuitori | 1941: 5508 locuitori | |
| 1857: 3133 locuitori | 1956: 5313 locuitori | |
| 1869: 3697 locuitori | 1966: 4622 locuitori | |
| 1880: 3367 locuitori | 1977: 4181 locuitori | |
| 1890: 3874 locuitori | 1992: 3278 locuitori | |
| 1900: 3983 locuitori | 2002: 3046 locuitori | |
| 1910: 4739 locuitori | 2011: 2803 locuitori |
Politică și administrație
Comuna Creaca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ioan-Eugen Terec[*], politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | ||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | ||||||
Scurt istoric
Legăturile strânse cu orașul roman Porolissum, prezența cimitirului roman de la Jac, Castrul roman de la Brusturi, atestarea creștinismului încă din secolul al VIII-lea (chilia creștină de la Jac), funcția de vamă, sunt câteva elemente care confirmă importanța comunei Creaca de-a lungul istoriei.
Economie
Deși dispune de bogate resurse ale subsolului, cărbune la Lupoaia, nisipuri cuarțoase la Borza, calcare aflate în exploatare la Prodănești, activitatea principală ca ramură a comunei rămâne agricultura.
Atracții turistice

- Biserica de lemn din satul Borza, construită în anul 1758, monument istoric
- Biserica de lemn din satul Brebi, construită în anul 1759, monument istoric
- Biserica de lemn din satul Brusturi, construită în anul 1701, monument istoric
- Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din Creaca, construită în anul 1710, monument istoric
- Biserica de lemn din Jac, construită în anul 1759, monument istoric
- Biserica de lemn "Sfântul Gheorghe" din Prodănești, construită în anul 1650, monument istoric
- Castrul roman de la Brusturi
- Dealurile Dumbrava
Vezi și
Note
- Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie
- V.Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
- T.Morariu, V.Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972
- I.A.Goia. Zona Etnografică Meseș, Ed. Sport Turism, București 1982
- P. Mór. Monografia Comitatului Sălaj, Ed. Meridiane 1902
Lectură suplimentară
- Monografia comunei Creaca, Susana Taloș, Ludovica Ilieș, Editura Școala Noastră, Zalău, 2007


